Ce alimente pentru diabetici pot consuma? Este întrebarea cea mai des întâlnită în rândul pacienților cu diabet.
Dr. Filip Marilena Iuliana și Dr. Dăscălescu Oana Cristina, medici de diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul clinicii Novus Medical, răspund:
Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizat prin hiperglicemie dată de deficit de secreție de insulină, deficit de acțiune a insulinei sau ambele cauze. Hiperglicemia cronică este asociată cu disfuncția multor organe, cum ar fi ochii, rinichii, nervii, inima și vasele sanguine.
Clasificarea diabetului zaharat:
- diabet de tip 1 (prin distrucție celulară, cu deficit absolut de insulină adeseori)
- diabet de tip 2 (prin insulinorezistență asociată unei deficiențe de secreție de insulină de grad variabil)
- alte tipuri (prin defect genetic de funcție beta celulară, de acțiune a insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, indusă medicamentos, infecții, forme speciale imunomediate, diabet gestațional, sindroame genetice) (Recomandări ADA, 2004)
O dietă adaptată este obligatorie și este elementul central al tratamentului unui diabetic indiferent de tipul de diabet.
Recomandările nutriționale pentru persoanele cu diabet, cu caracteristici similare fizico-comportamentale diferă funcție de regularitatea ăi distribuția aportului glucidic pe zile și în cursul unei zile, variabile cu tratamentul administrat și valorile glicemice observate. Ele sunt particularizate funcție de caracteristicile socio-profesionale, tradiționale și financiare ale pacientului.
Obiectivele dietetice ale unui pacient diabetic sunt:
- asigurarea unui aport nutrițional echilibrat și adaptat
- evitarea sau minimizarea variațiilor glicemiilor spre valori extreme
- favorizarea controlului și altor factori de risc vasculari asociați sau independenți de diabetul zaharat
- prelungirea perioadei de apariție a complicațiilor microvasculare
Evaluarea aportului și necesităților energetice este prima etapă a oricărei diete. Necesarul energetic este dat de activitatea fizică, comportamentul alimentar și caracteristica individualizată de vârstă, sex, masă musculară. Variațiile aportului caloric pot fi date și de obezitate, hiperuricemie, hipertensiune arterială, etc asociate diabetului zaharat.
Rația de glucide, care constituie o parte importantă în alimentația omului sănătos este între 50-55% din rația calorică a unui diabetic.
Proporția de hidrați de carbon este mai aproape de nivelul de 55% dacă pacientul desfășoară o activitate fizică susținută și mai joasă dacă regimul este mai bogat în acizi grași mononesaturați. Aportul de glucide este realizat prin consumul de făinos (pâine, paste și derivate făinoase), cartofi, orez, lapte, fructe, legume cu un conținut ridicat de hidrați de carbon și este distribuit în mod tradițional la 3 mese principale: mic-dejun, prânz și cină la care se adaugă sau nu 3 gustări, funcție de rezultatele glicemiilor: la 10.30, la 16.00 și seara la culcare. Această ultimă gustare este foarte importantă pentru diabeticii insulinotratați, pentru prevenirea hipoglicemiilor nocturne. Conținutul proteic, lipidic, de fibre alimentare al unei mese se reflectă în valoarea glicemiei postprandiale.
Lipidele reprezintă mai puțin de 30% din caloriile totale din rația unui diabetic, cu un raport între lipide mononesaturate: polinesaturate: saturate de 2:1:1. (lipidele nesaturate sunt reprezentate de uleiuri vegetale, iar cele saturate de grăsimi animale). Aportul de grăsimi animale trebuie redus la 10% din totalul caloric pentru a păstra o ingestie sub 300 mg/zi de colesterol derivat în principal din aceste alimente. Totodată proporția de acizi grași din gama omega 3 conținuți în uleiuri de soia, nuci, rapiță și carnea de pește gras cu efecte hipotriglicerimiant și antitrombotic ar trebui să reprezinte între 10-20% din rația calorică.
Proteinele sunt recomandate a fi consumate în cantitate de 1 g/kg de greutate corporală ideală/zi, dintre cele cu valoare biologică ridicată, cu restricție doar în cazul apariției de complicații ale diabeticului, cum ar fi nefropatia diabetică în stadii avansate. Aportul de proteine animale în rația zilnică este de 1/3, iar de proteine vegetale este de 2/3; reducerea proteinelor animale permite și un aport scăzut de grăsimi saturate.
O dietă echilibrată acoperă necesarul de vitamine, minerale și micronutrienți al unui diabetic. Aportul de potasiu și magneziu este corect asigurat printr-o alimentație bogată în legume și fructe. În funcție de alte boli asociate, hipertensiune arterială, insuficiența renală, litiaza renală/veziculară se ajustează și necesarul nutrienților.
Fibrele alimentare, de tipul celor solubile în special sunt asigurate prin consum de fructe, legume verzi și leguminoase; ajută la reglarea glicemiei și a tranzitului intestinal.
Dieta unui pacient diabetic suferă modificări specifice în situații particulare, cum ar fi copilăria, adolescența, femeia gravidă, femeia care alăptează, obezitatea, eforturile fizice susținute cât și în cazul aparițiilor complicațiilor diabetului: obezitate, dislipidemie, hipertensiune arterială, nefropatie, stări patologice acute (infecții, inflamații etc).
Factorul alimentație joacă un rol diferit în terapia unui pacient insulinotratat comparativ cu cel insulinoindependent, datorită caracteristicilor de vârstă, activitate fizică, tratament hipoglicemiant folosit, comorbidități asociate.
Adaptarea continuă a unei diete necesităților pacientului diabetic și mai ales punerea ei în practică este o adevărată încercare ce ar trebui realizată în echipa dietetician, medic, psiholog.
Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Dr. Dăscălescu Oana Cristina – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Articol publicat la data de : 06-01-2018
Data celei mai recente actualizări a informațiilor: 20.02.2025