La 14 noiembrie 2017 a fost marcată Ziua Mondială a diabetului cu tema: „Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos”

Diabetul este a noua cauză principală de mortalitate la femei la nivel global, cauzând anual 2,1 milioane de decese.
Peste 199 de milioane de femei sunt diagnosticate cu diabet zaharat și se estimează că acest număr va crește la 313 milioane până în 2040.

Rolurile de gen influențează vulnerabilitatea femeilor, afectează accesul lor la serviciile de sănătate și comportamentul lor față de sănătate, amplifică impactul diabetului asupra lor și a copiilor.

În anul 2013, 79 000 de copii au dezvoltat diabet zaharat de tip 1, 21 milioane de nou-născuți sunt afectați la naștere de diabet zaharat matern (preexistent sau din timpul sarcinii).

Ca rezultat al condițiilor socio-economice, fetele și femeile cu diabet zaharat întâmpină bariere în prevenția eficientă a diabetului, depistarea lui precoce, diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea, în special în țările în curs de dezvoltare.

Inegalitățile socio-economice expun femeile la principalii factori de risc ai diabetului zaharat, inclusiv dieta și alimentația necorespunzătoare, inactivitatea fizică, consumul de tutun și consumul nociv de alcool.

Două din fiecare cinci femei cu diabet zaharat sunt de vârstă reproductivă, reprezentând peste 60 de milioane de femei din întreagă lume.

Femeile cu diabet zaharat au mai multe dificultăți de concepere. Fără planificare înainte de concepere, diabetul de tip 1 şi de tip 2 pot genera un risc semnificativ de mortalitate și morbiditate maternă și infantilă.

Aproximativ una din șapte nașteri este afectată de diabetul gestațional, ceea ce este o amenințare severă la adresa sănătății materne și a copilului.
Multe femei cu diabet gestațional prezintă complicații legate de sarcină, inclusiv hipertensiune arterială sau copii cu greutate mare la naștere.

Femeile cu diabet zaharat de tip 2 sunt de aproape de zece ori mai susceptibile de a avea boala cardiacă coronariană decât femeile fără afecțiune.
Femeile afectate de diabet zaharat de tip 1 prezintă un risc crescut de avort spontan sau de naștere a unui copil cu malformații.

Jumătate din toate cazurile de hiperglicemie în timpul sarcinii apar la femeile cu vârsta sub 30 de ani, majoritatea din țări cu venituri mici și medii, unde accesul la îngrijirea maternă este adesea limitat.
Aproximativ jumătate dintre femeile cu antecedente de diabet gestațional continuă să dezvolte diabet zaharat de tip 2 în decurs de cinci până la zece ani de la naștere.

Stigmatizarea și discriminarea pentru fetele și femeile cu diabet zaharat poartă o dublă povară:
-din cauza sănătății lor precare
-din cauza inegalităților în societățile dominate de bărbați.

Astfel, pot fi descurajate să apeleze la diagnostic și tratament, ba chiar le poate împiedica să reușească în prevenția bolii.

“Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos” – sloganul generic al  Zile Mondiale a Diabetului din 2017 orientează sistemele de sănătate spre o abordare țintă, adecvată și cu accent pe nevoile și prioritățile specifice femeilor cu diabet zaharat.

Acestora trebuie să li se asigure accesul la:

• medicamente și tehnologii esențiale pentru diabet
• educația pentru auto-management
• informația necesară pentru a obține rezultate optime de tratare
• servicii de planificare a perioadelor de preconcepție pentru a reduce riscul în timpul sarcinii
• activitate fizică pentru a-și îmbunătăți sănătatea

Până la 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Femeile și fetele sunt persoanele cheie în adoptarea unui stil de viață sănătos pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea viitoarei generații.

Strategiile de prevenire a diabetului zaharat de tip 2 trebuie să se concentreze asupra sănătății materne, a alimentației și a altor comportamente de sănătate înainte și în timpul sarcinii, precum și a alimentației copiilor, inclusiv celor mici.

Vizitele de îngrijire în timpul sarcinii trebuie direcționate spre promovarea sănătății la femeile tinere și depistarea precoce a diabetului zaharat și a diabetului gestațional.

Screening-ul pentru diabet și diabetul gestațional ar trebui să fie integrat în alte intervenții și servicii de sănătate maternă la nivel de asistență medicală primară, pentru a asigura detectarea precoce, o mai bună îngrijire a femeilor și reducerea mortalității materne.

“Diabetul zaharat este o boală care „nu doare” și poate evolua mult timp fără niciun simptom, dar afectează inima, rinichii, ochii, vasele de sânge și nervii. Setea excesivă, urinările frecvente, creșterea apetitului, oboseala, scăderea vederii, infecțiile frecvente pot fi semne care anunță că boala s-a instalat. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți corporale normale și evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

Spre deosebire de celelalte tipuri de diabet (I și II), ce se mențin toată viața, diabetul gestațional dispare, în cele mai multe dintre cazuri, după naștere. Sarcina aduce cu sine un întreg șir de schimbări hormonale pentru viitoarea mamă. Creșterea valorilor glicemiei poate afecta astfel creșterea și dezvoltarea fătului, dar și un nivel scăzut de glicemie la copilul nou-născut, precum și valori mari ale tensiunii arteriale la mamă.

Astfel, diabetul poate afecta persoane de orice vârstă și este foarte important ca boala să fie descoperită la timp, prin urmare, trebuie făcut un control medical periodic pentru a putea depista și trata din timp afecțiunea.” – transmit specialiștii Novus Medical.

Ce alimente pentru diabetici pot consuma? Este întrebarea cea mai des întâlnită în rândul pacienților cu diabet.

Dr. Filip Marilena Iuliana și Dr. Spânu Irina Ioana, medici de diabet, nutriție și boli metabolice din cadrul clinicii Novus Medical, răspund:

Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizat prin hiperglicemie dată de deficit de secreție de insulină, deficit de acțiune a insulinei sau ambele cauze. Hiperglicemia cronică este asociată cu disfuncția multor organe, cum ar fi ochii, rinichii, nervii, inima și vasele sanguine.

Clasificarea diabetului zaharat:

• diabet de tip 1 (prin distrucție celulară, cu deficit absolut de insulină adeseori)
• diabet de tip 2 (prin insulinorezistență asociată unei deficiențe de secreție de insulină de grad variabil)
• alte tipuri (prin defect genetic de funcție beta celulară, de acțiune a insulinei, boli ale pancreasului exocrin, endocrinopatii, indusă medicamentos, infecții, forme speciale imunomediate, diabet gestațional, sindroame genetice) (Recomandări ADA, 2004)

O dietă adaptată este obligatorie și este elementul central al tratamentului unui diabetic indiferent de tipul de diabet.

Recomandările nutriționale pentru persoanele cu diabet, cu caracteristici similare fizico-comportamentale diferă funcție de regularitatea ăi distribuția aportului glucidic pe zile și în cursul unei zile, variabile cu tratamentul administrat și valorile glicemice observate. Ele sunt particularizate funcție de caracteristicile socio-profesionale, tradiționale și financiare ale pacientului.

Obiectivele dietetice ale unui pacient diabetic sunt:

• asigurarea unui aport nutrițional echilibrat și adaptat
• evitarea sau minimizarea variațiilor glicemiilor spre valori extreme
• favorizarea controlului și altor factori de risc vasculari asociați sau independenți de diabetul zaharat
• prelungirea perioadei de apariție a complicațiilor microvasculare

Evaluarea aportului și necesităților energetice este prima etapă a oricărei diete. Necesarul energetic este dat de activitatea fizică, comportamentul alimentar și caracteristica individualizată de vârstă, sex, masă musculară. Variațiile aportului caloric pot fi date și de obezitate, hiperuricemie, hipertensiune arterială, etc asociate diabetului zaharat.

Rația de glucide, care constituie o parte importantă în alimentația omului sănătos este între 50-55% din rația calorică a unui diabetic.

Proporția de hidrați de carbon este mai aproape de nivelul de 55% dacă pacientul desfășoară o activitate fizică susținută și mai joasă dacă regimul este mai bogat în acizi grași mononesaturați.

Aportul de glucide este realizat prin consumul de făinos (pâine, paste și derivate făinoase), cartofi, orez, lapte, fructe și legume cu un conținut ridicat de hidrați de carbon.
Acesta este distribuit în mod tradițional la 3 mese principale: mic-dejun, prânz și cină la care se adaugă sau nu 3 gustări, funcție de rezultatele glicemiilor: la 10.30, la 16.00 și seara la culcare.

Ultima gustare este foarte importantă pentru diabeticii insulinotratați, pentru prevenirea hipoglicemiilor nocturne. Conținutul proteic, lipidic, de fibre alimentare al unei mese se reflectă în valoarea glicemiei postprandiale.

Lipidele reprezintă mai puțin de 30% din caloriile totale din rația unui diabetic, cu un raport între lipide mononesaturate: polinesaturate: saturate de 2:1:1. (lipidele nesaturate sunt reprezentate de uleiuri vegetale, iar cele saturate de grăsimi animale).

Aportul de grăsimi animale trebuie redus la 10% din totalul caloric pentru a păstra  o ingestie sub 300 mg/zi de colesterol derivat în principal din aceste alimente.

Totodată proporția de acizi grași din gama omega 3 conținuți în uleiuri de soia, nuci, rapiță și carnea de pește gras cu efecte hipotriglicerimiant și antitrombotic ar trebui să reprezinte între 10-20% din rația calorică.

Proteinele sunt recomandate a fi consumate în cantitate de 1 g/kg de greutate corporală ideală/zi, dintre cele cu valoare biologică ridicată, cu restricție doar în cazul apariției de complicații ale diabeticului, cum ar fi nefropatia diabetică în stadii avansate. Aportul de proteine animale în rația zilnică este de 1/3, iar de proteine vegetale este de 2/3; reducerea proteinelor animale permite și un aport scăzut de grăsimi saturate.

O dietă echilibrată acoperă necesarul de vitamine, minerale și micronutrienți al unui diabetic.
Aportul de potasiu și magneziu este corect asigurat printr-o alimentație bogată în legume și fructe. În funcție de alte boli asociate, hipertensiune arterială, insuficiența renală, litiaza renală/veziculară se ajustează și necesarul nutrienților.

Fibrele alimentare, de tipul celor solubile în special sunt asigurate prin consum de fructe, legume verzi și leguminoase. Acestea ajută la reglarea glicemiei și tranzitului intestinal.

Dieta unui pacient diabetic suferă modificări specifice în situații particulare, cum ar fi copilăria, adolescența, femeia gravidă, femeia care alăptează, obezitatea, eforturile fizice susținute.
De asemenea apar modificări și în cazul apariției complicațiilor diabetului: obezitate, dislipidemie, hipertensiune arterială, nefropatie, stări patologice acute (infecții, inflamații etc).

Factorul alimentație joacă un rol diferit în terapia unui pacient insulinotratat comparativ cu cel insulinoindependent, datorită caracteristicilor de vârstă, activitate fizică, tratament hipoglicemiant folosit, comorbidități asociate.

Adaptarea continuă a unei diete necesităților pacientului diabetic și mai ales punerea ei în practică este o adevărată încercare ce ar trebui realizată în echipa dietetician, medic, psiholog.

Surse text:
Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Dr. Spânu Irina Ioana – medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Știi care este corelația dintre cât timp petrece copilul tau in fata televizorului, tabletei sau smartphone-ului și autism virtual?

Excesul de tehnologie la vârste foarte mici poate duce la tulburări din spectrul autist, spun medicii psihiatri. Jocurile pe telefon sau tabletă, desenele animate par inofensive, dar pot avea efecte grave pentru copiii, mai ales dacă sunt mai mici de doi ani. Cei care petrec astfel mai mult de patru ore pe zi pot dezvolta o formă nouă de autism: autism virtual.

Specialiștii spun că în primii doi ani, copiii ar trebui să stea mai mult afară, în natură și să comunice cât mai des cu adulții. Când părinții determină nefolosirea acestor ecrane timp de câteva luni, simptomele copilului dispar.

Noi studii clinice au constatat că mulți copii mici care petrec prea mult timp în fața ecranelor – au simptome etichetate ca „autism”, precum:

• Nu arată cu degetul. Copilul dvs. nu arată cu degetul atunci când cere ceva sau vrea să atragă atenția asupra unui lucru;
• Nu răspund la nume. Atunci când este strigat pe nume, copilul nu răspunde. Pare a fi distras sau neatent. De fapt nu realizează că este apelat;
• Nu înțeleg limbajul simplu. Copilul are dificultăți mari în a înțelege cuvinte simple;
• Nu au joc simbolic. Copilul este apatic și nu reacționează la stimuli;
• Nu au contact vizual.

Un studiu făcut de Centrul pentru Copii cu Autism din România arată că în cazul a 90% dintre copiii de 2-3 ani, care sunt diagnosticați cu o formă de autism, factorul declanșator este vizionarea excesivă a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală. “Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui “să nu fie” un fapt îngrijorător, în cazul copiilor și mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsați în medie peste 5 ore/zi în fața mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho-motrică, întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziție și/sau comportament, și, mai grav, de ADHD sau chiar de autism” –Marius Zamfir, psiholog și coordonator Centru pentru Copii cu Autism.

România a înregistrat o creștere uluitoare a autismului în rândul tinerilor din spitalele pentru copii. Cauza a fost necunoscută, astfel încât un psihiatru a căutat în activitatea de înregistrare a unui spital pe toți pacienții admiși. În aceste înregistrări, el a găsit o tendință puternică: copiii care prezintă autism petrec patru sau mai multe ore pe zi uitându-se la un tip de ecran: televizor, calculator, tabletă sau telefon.

Studiile internaționale recomandă: accesul la tehnologiile și dispozitivele multimedia pentru copii între 0-2 ani trebuie restricționat complet, pentru copii între 3-5 ani trebuie să fie limitat la maxim o oră pe zi, iar pentru cei între 6-12 ani la maxim 2 ore pe zi. După câteva luni de terapie, recuperarea este totală. Autismul virtual ramane o amintire urâtă și o lecție de viață.

Ce se întâmplă? Ce se află în spatele creșterii exponențiale a diagnosticului de autism? 

Într-adevăr, ecranele sunt atât de atrăgătoare încât este dificil pentru copil să se întoarcă la altceva. Pe scurt, el devine distras de ecran și dependent. Ecranul izolează, de asemenea, copilul de interacțiunile umane care sunt necesare pentru abilitățile de comunicare și dezvoltarea limbajului. Și mai rău, zgomotul și lumina de pe ecrane – chiar și desene animate – pot genera emoții dureroase pe care copilul nu le poate face față. Aceste sentimente pot duce la un comportament violent și agresiv la un copil mic.

Creșterea explozivă a autismului afectează copiii din toate țările dezvoltate. Din perspectiva autismului virtual, este logic ca țările care nu au experimentat revoluția digitală să nu fi experimentat creșteri exponențiale în diagnosticul autismului, deoarece copiii lor nu petrec timp în fața ecranelor. În urma unui studiu s-a observat că după ce pacienții „autiști” au petrecut o lună în Africa, fără ecrane, s-au întors fără simptome.

Dacă ecranele sunt îndepărtate de la unii copii cu diagnostic de autism, dezvoltarea creierului copilului poate reveni la normal. Începe să se joace și se întoarce la o dezvoltare normală. Pe baza studiilor mici, nu putem concluziona că acest lucru este valabil pentru fiecare copil. Dar pe baza numărului crescut de studii de cazuri clinice, este cu siguranță adevărat pentru unii copii. Deși oamenii de știință nu au găsit o legătură genetică pentru autism, unii copii pot fi predispuși să dezvolte simptome de autism.

În mod evident, eliminarea ecranelor din viața unui copil mic nu este o sarcină ușoară pentru părinți. Unii părinți au spus că nu pot ține televizorul oprit seara, deoarece le place să urmărească programele lor preferate, acesta fiind un mod în care se relaxează după ce vin acasă de la serviciu. Acestor părinți le-a fost sugerat să înregistreze emisiunile pe care le doresc și să le vadă după ce copiii au adormit. Este posibil ca părinții să aibă nevoie de sprijin pentru această schimbare a stilului de viață. În unele cazuri, ei ar putea avea nevoie de sprijin de la un terapeut sau un asistent social care are cunoștințe în dezvoltarea copilului. Dar când părinții fac schimbările necesare și petrec mai mult timp cu copilul lor în joc interactiv, efectele pot fi uimitor de benefice. Acest lucru este valabil pentru orice copil. Și dacă un copil este expus riscului de autism sau a fost deja diagnosticat, există și mai multă motivație ca părinții să încerce eliminarea ecranului timp de o luna pentru a vedea dacă absența timpului de pe ecran produce rezultate.

Importanța activităților fizice la copii

Activitățile fizice au un mare impact în dezvoltarea emoțională a copilului. Chiar dacă principalul rol al sportului în viața copilului este de a-l ajuta să crească mare, puternic și sănătos din punct de vedere fizic, există și o serie de beneficii mintale sau psihologice deloc de neglijat pentru el. Sănătatea emoțională este la fel de importantă pentru dezvoltarea copilului precum cea fizică și poate fi stimulată din plin de mișcare. Cu ajutorul sportului copilul crește împlinit fizic, psihic și emoțional.

Iată câteva beneficii ale sportului: combate stresul și depresia, stimulează buna dispoziție, stimulează interacțiunile, îmbunătățește imaginea de sine, îmbunătățește performanțele academice.

Cu ajutorul sportului copiii vor învăța să fie răbdători cu ceilalți și să își aștepte rândul, să fie responsabili, să aibă respect pentru ceilalți, că fiecare are rolul lui într-o echipă și că fiecare om contează, să fie ascultători, să îndeplinească sarcinile pe care le primesc de la un adult, să se descurce în situații neprevăzute și să se adapteze mai ușor. Și nu în ultimul rând, își vor face foarte mulți prieteni, de aceeași vârstă cu ei și cu pasiuni și interese asemănătoare.

Copilul trebuie încurajat să facă sport, mișcare în aer liber, plimbări cu bicicleta, sau înscris la unul dintre sporturile lui preferate, dar niciodată să fie obligat să facă ceva ce nu îi face plăcere.

Importanța analizelor medicale la copii

Majoritatea părinților preferă să efectueze analize medicale copiilor doar în caz de urgență, când este o boala asociată, deoarece disconfortul fizic și psihic resimțit de copil în momentul recoltării este considerat, pe nedrept, inutil.

Este indicat să efectuați periodic copiilor analize medicale, cel puțin o dată pe an în mod voluntar, în scop profilactic deoarece există o multitudine de probleme pe care cei mici le pot prezenta fiind asimptomatici (lipsesc simptomele).

În plus, colectivitatea îi expune pe cei mici la o serie de microbi, în special la paraziți care nu pot fi detectați cu ochiul liber. Curiozitatea cu privire la starea reală de sănătate a copilului nu trebuie privită drept ipohondrie, ci precauție, fiind vorba de o serie de deficiențe în dezvoltare care nu pot fi evidențiate decât prin analize de laborator, cum sunt lipsa de calciu sau cea de fier. Analizele pot viza fie sângele, fie diverse secreții ale organismului (mucus, salivă, urină, materii fecale).

Rețineți faptul că analizele medicale, indiferent de natura lor, se efectuează la solicitarea medicului (pediatru/de familie, din ambulatoriu sau în spital), existând însă și analize solicitate de instituțiile de învățământ (creșă, grădiniță, scoală) înainte de începerea anului școlar sau după o perioadă lungă de absență. Prin urmare, chiar pentru o relevanță sporită, este indicat să consultați medicul înainte de a le efectua deoarece acesta vă poate indica și ulterior explica analizele necesare, respectiv valorile înregistrate.

Surse:

• Madinamerica.com
• Camelia-Antal.ro
• Stop Autism Virtual, IStock