Ziua Mondială fără Tutun, marcată anual la data de 31 Mai, ne reamintește de pericolele grave asociate consumului de tutun.
Deși statisticile arată o scădere a numărului de fumători în ultimii ani, impactul tutunului asupra sănătății individuale și publice rămâne alarmant.
Înțelegerea efectelor nocive ale tutunului este primul pas crucial spre renunțare și spre o viață mai sănătoasă.
Fumatul convențional expune organismul la un amestec complex de peste 7.000 de substanțe chimice toxice. Dintre acestea, cel puțin 70 sunt agenți cancerigeni dovediți, capabili să deterioreze aproape fiecare sistem de organe.
Cum afectează fumatul organismul?
Efectele negative ale acestor compuși chimici sunt diverse și profunde:
Afectarea intregului organismului: Tutunul reduce capacitatea respiratorie, afectează auzul și vederea și provoacă dificultăți de respirație.
Deteriorări structurale: Fumatul crește riscul de cataractă, boală parodontală (afecțiune gravă a gingiilor) și edentație (pierderea dinților).
Carcinogeneză (dezvoltarea cancerului): Consumul de tutun este principala cauză a numeroase tipuri de cancer. Riscul de cancer pulmonar este de 20-25 de ori mai mare la fumători comparativ cu nefumătorii. Acest risc crește direct proporțional cu durata fumatului, numărul de țigarete fumate zilnic și vârsta la care s-a început fumatul.
În Europa, aproximativ 82% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt atribuite fumatului.
Mai mult, fumul de tutun este periculos și pentru nefumători, cauzând cancer prin fumatul pasiv, inclusiv la copii ai părinților fumători.
Dincolo de riscul de cancer, tutunul este un factor de risc major pentru alte trei categorii de boli netransmisibile:
Boli Cardiovasculare: Fumatul este strâns legat de apariția bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral, principalele cauze de deces la nivel global.
Diabet: Consumul de tutun crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2.
Boli Respiratorii: Fumatul este cauza principală a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice (BPOC), o afecțiune gravă și progresivă care limitează fluxul de aer către plămâni.
BPOC (bronhopneumonie cronică obstructivă) a fost asociată de-a lungul timpului cu diferite complicații, precum:
➡️ insuficiență respiratorie (care poate devini oxigenodependență)
➡️ cord pulmonar cronic
➡️ cancer pulmonar, mai ales dacă se menține statutul de fumător.
Mortalitatea cauzată de BPOC este în creștere la nivel mondial, iar 65% dintre decese sunt atribuite fumatului.
Riscuri suplimentare asociate fumatului
Studii recente au identificat riscuri suplimentare asociate fumatului:
Complicații COVID-19: Fumătorii infectați cu COVID-19 prezintă un risc mai mare de spitalizare și deces.
Boală Parodontală: Fumatul crește semnificativ riscul de afecțiuni gingivale severe.
Boală de Reflux Gastro-Esofagian: Fumatul poate agrava simptomele refluxului acid.
Este important de menționat că efectele nocive ale tutunului încep încă din viața intrauterină. Femeile însărcinate care fumează expun copiii la un risc crescut de tulburări congenitale, cancer, boli pulmonare, greutate mică la naștere și moarte subită.
Produsele de tutun încălzit, deși prezentate uneori ca alternative mai sigure, conțin tutun și eliberează emisii toxice, inclusiv substanțe asociate cu cancerul.
Nivelurile de nicotină pot fi similare cu cele ale țigărilor convenționale, iar utilizarea acestor produse expune atât fumătorul, cât și persoanele din jur la substanțe dăunătoare. Creșterea popularității acestor produse, în special în rândul tinerilor, reprezintă un motiv de îngrijorare.
Totodată, tutunul are un impact semnificativ și asupra mediului. Efectele nocive ale acestuia se răsfrâng asupra solului (sunt necesare defrișări masive pentru susținerea industriei), surselor de apă (poluarea apelor cu resturile țigărilor și consumul mare de apă în procesul de cultivare, prelucrare, distribuție și utilizare a unei singure țigări) și asupra aerului (tutunul contribuie la poluarea aerului).
Alege sănătatea! Informează-te, caută sprijin și acționează pentru un viitor mai bun.
Surse text:
SRP
OMS