România are cele mai înalte rate standardizate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar și cel colorectal. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că, în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă.
Studiile au indicat că 5-10% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de defecte genetice, restul de 90-95% fiind datorate mediului și stilului de viață pe care îl adoptăm.
Studiile realizate au indicat că tutunul, dieta, infecțiile, obezitatea și alți factori contribuie cu aproximativ 25–30%, 30–35%, 15–20%, 10–20% și respectiv 10–15% la incidența deceselor provocate de cancer.
Carcinogeneza de origine alimentară este indusă indirect prin aport excesiv de grăsimi și proteine, ingestia ridicată de alcool, scăderea aportului de fibre alimentare și a unor vitamine, minerale { fier, iod, vitamina C, A, E, B2, B6}.
Excesul de grăsimi modifică flora intestinală, crește producția de acizi biliari și peroxizi, modifică profilul hormonal- exces de estrogeni.
Excesul de proteine alimentare – particular carne – se asociază cu exces de grăsimi și formare de produși fenolici cu efect negativ asupra mucoasei colonului.
Alcoolul în cantitate crescută determină dezechilibre nutriționale asociate cu ingestia de aditivi, coloranți alimentari asociați cu favorizarea cancerului.
Fibrele alimentare {din legume și fructe} ce se regăsesc în cantitate mică în consumul zilnic, alături de excesul de proteine animale și grăsimi favorizează cancerele la nivel digestiv prin exacerbarea florei intestinale anaerobe, tranzit intenstinal lent, diminuarea reziduriilor digestive prin fecale.
Carența de iod se asociază cu apariția cancerului tiroidian, cea de vitamina B2- cu apariția celor la nivel oro-faringian, iar carența de vitamina A cu cel gastric.
Pentru o alimentație cât mai corectă, care să contribuie cât mai mult la menținerea stării de sănătate pe care ne-o dorim se recomandă respectarea regulilor de mai jos:
De evitat in alimentația pacientului bolnav de cancer
Consumul de grăsimi și uleiuri repetat prăjite, afumate – sărate – condimentate în exces
Alcool în cantitate crescută – peste 30 gr alcool pur/zi
Consumul alimentelor la limita de expirare, în ambalaje deteriorate, condiții improprii de depozitare
Glucide rafinate- zahăr, bomboane, siropuri, zaharuri industriale
Recomandat în alimentația pacientului bolnav de cancer
Consum zilnic de legume și fructe – minim 2 porții fructe/zi, respectiv 3 porții legume/zi- în particular a celor colorate : morcovi, spanac, sfeclă, fructe de pădure, măceșe, cătină, mere
Consum de pește – în particular cel oceanic, unele specii din cele de Dunăre
Produse germinate – în special germeni de grâu- pâine și produse cerealiere cu un conținut mare de fibre alimentare
Hidratare corectă
Dietă echilibrată în principii nutritive – din rația caloric zilnică
Reguli generale în alimentație
– proteine 10-15% – în medie 0,8 g/kgc/zi- 1/3 de origine animală
– lipide- 20-30%- colesterol maxim 300 mg/zi, acizi grași saturați {din carne, lapte}- 10%- polinesaturați { din uleiuri- vegetale, de pește} 10%- mononesaturați { din uleiuri din oleaginoase, similar industrial} 12-14%
– glucide- 50- 55%- din pâine și derivate, porumb și derivate, orez, paste, bob, cartof
– fibre alimentare { din leguminoase, cereale integrale, legume, fructe }- 30 gr /zi- în medie
– sare – maxim 6 g/zi
Sursă text: Dr. Filip Iuliana – Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Articol publicat la data de: 25-02-2019
Data celei mai recente actualizări a informațiilor: 21.12.2024