Ce reprezintă arteriopatia?
Arteriopatia este o afecțiune a vaselor arteriale, ateroscleroza fiind cea mai frecventă cauză. Alte denumiri pentru această patologie sunt arteriopatia obliterantă, boala arterelor periferice sau ” arterita” (cum este cunoscută în popor), în urma căreia se poate ajunge la amputație: amputație de degete, până la amputație de gambă sau de coapsă.
Această condiție poate afecta diverse tipuri de artere, cum ar fi:
– arterele renale (responsabile de vascularizarea rinichilor);
– arterele mezenterice (responsabile de vascularizarea intestinului);
– arterele membrelor superioare, arterele carotide și vertebrale (responsabile de vascularizarea creierului).
Cu toate acestea, cel mai adesea, se manifestă la nivelul arterelor membrelor inferioare.
Afectarea aterosclerotică a arterelor implică formarea de plăci de aterom (“depuneri de grăsime”) pe pereții arterelor, conducând la îngustarea acestora. Acest fenomen afectează circulația sângelui prin artere, determinând o furnizare redusă de oxigen către țesuturile alimentate de respectiva arteră, ceea ce duce la suferința acestora.
Cum se manifestă arteriopatia?
Afectarea aterosclerotică se dezvoltă progresiv. Inițial, există o perioadă asimptomatică, în care pacientul nu prezintă simptome, chiar dacă plăcile de aterom sunt prezente. Mai târziu, odată cu progresia bolii, apar simptomele, care variază în funcție de arterele afectate.
– Afectarea arterelor renale poate cauza hipertensiune arterială și/sau insuficiență renală;
– Afectarea arterelor mezenterice poate provoca durere abdominală după masă;
– Afectarea arterelor membrelor superioare poate genera durere în acea zonă după efort fizic;
– Afectarea arterelor carotide și vertebrale poate determina simptome diverse, cum ar fi amețeli, tulburări de vedere, amorțeli și alte simptome asociate cu insuficiența de irigare cerebrală.
Cu toate că toate arterele din organism pot fi afectate de boala aterosclerotică, prezentarea frecventă la medic se referă la simptomele de la nivelul membrelor inferioare. În acest context, în timpul mersului, pot apărea crampe musculare dureroase și involuntare la nivelul gambei, coapsei și chiar la nivelul feselor. Aceste crampe determină pacientul să se oprească și să se odihnească. La început, simptomele se manifestă la distanțe mari de mers, urmând ca durerea să apară la distanțe tot mai mici și chiar în repaus. În cazurile severe, pot apărea răni la nivelul picioarelor, cu vindecare lentă sau deloc.
Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor periferice sunt în principal aceiași cu cei pentru afectarea aterosclerotică a arterelor coronare (responsabile de vascularizarea inimii), cunoscută și sub denumirea de boală ischemică coronariană sau cardiopatie ischemică.
Acești factori comuni includ:
– fumatul;
– dislipidemia (nivele crescute ale grăsimilor din sânge);
– hipertensiunea arterială;
– diabetul zaharat.
Obezitatea, recunoscută ca factor de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor coronare, nu este clar asociată cu afectarea arterelor periferice. Având în vedere factorii de risc comuni, pacienții cu afectare aterosclerotică a arterelor periferice (membrelor superioare, inferioare, renale, mezenterice, carotide și vertebrale) prezintă adesea și afectare concomitentă a arterelor coronare.
Care sunt persoanele expuse?
Persoanele expuse sunt cele care prezintă unul sau mai mulți dintre factorii de risc menționați mai sus.
Cum se tratează?
Tratamentul este predominant medicamentos, iar în anumite situații, se poate recomanda asocierea tratamentului medicamentos cu tratament intervențional (implantare de stent) sau chirurgical.
Tratamentul medicamentos se concentrează, în primul rând, pe controlul factorilor de risc. Este esențial ca pacientul să renunțe la fumat, să trateze corespunzător hipertensiunea arterială, dislipidemia (nivel crescut al grăsimilor din sânge) și diabetul zaharat.
În cazul afectării predominante a arterelor membrelor inferioare, exercițiul fizic este crucial, inclusiv mersul până la apariția durerilor, urmat de o pauză și reluarea mersului. Această favorizează apariția vaselor colaterale (vase care ocolesc porțiunea afectată, contribuind la oxigenarea țesuturilor periferice).
Tratamentul medicamentos, cu dovezi de îmbunătățire a prognosticului pacienților, include antiagregante și statine (medicamente care reduc colesterolul). Există și medicamente care îmbunătățesc calitatea vieții pacienților și extind distanța de mers fără apariția durerii.
În cazul pacienților la care simptomele nu răspund la tratamentul medicamentos sau cei cu limitări semnificative ale activității fizice, se poate apela la tratament intervențional (implantare de stent) sau la tratament chirurgical.
Cum este pus diagnosticul?
Diagnosticul bolii arteriale periferice necesită, în primul rând, examinarea fizică a pacientului și având discuții detaliate pentru a evidenția simptomele tipice ale bolii. Ulterior, în cazul bolii arteriale a membrelor inferioare, se poate utiliza măsurarea indicelui gleznă-braț (raportul între tensiunea măsurată la membrul inferior și cea măsurată la membrul superior) sau ecografia Doppler arterial, o metodă non-invazivă și ușor accesibilă.
La Novus Medical beneficiezi de consultație amănunțită, ecografie Doppler arterial, recomandări de analize specifice, tratament personalizat și susținere din partea întregii echipe.