Obezitatea reprezintă acumularea în exces a țesutului adipos care prezintă un risc pentru sănătate.
Indicele de masă corporală se calculează împărțind greutatea (kg) de 2 ori la înălțime (metri). Valoarea lui ajută la încadrarea statusului pacientului.
IMC (kg/m2 ) status:
- <18.5 Subpondere
- 18.5‐24.9 Greutate normală
- 25‐29.9 Suprapondere
- 30‐34.9 Obezitate gr. I
- 35‐39.9 Obezitate gr. II
- >40 Obezitate gr. III
Circumferința abdominală ajută la aprecierea gradului de depunere a grăsimii în jurul organelor abdominale.
O valoare mai mare de 88 cm la femei, respectiv 102 cm la bărbați este factor de risc pentru diabet zaharat, dislipidemie, HTA, sindrom metabolic.
Există mai multe tipuri constituționale și modele de distribuție a țesutului adipos.
Distribuția cu precădere abdominal a grăsimii crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare.
Determinarea greutății corporale prin bioimpedanță este o metodă de aproximare a compoziției corporale. Rezultatele nu au 100% acuratețe și diferă în funcție de producător.
Osteodensitomatria DXA este metoda cea mai fiabilă pentru analiza compoziției corporale.
Ce reprezintă metabolismul?
Metabolismul reprezintă totalitatea reacțiilor chimice din interiorul organismului menite să mențină viața.
Scopurile principale ale metabolismului sunt:
-conversia energiei venite din mâncare în energie pentru funcțiile principale ale celulelor
-conversia macronutrienților din mâncare în micronutrienți necesari dezvoltării și menținerii organismului
-eliminarea reziduurilor toxice din corp
Creierul, ficatul și mușchiul striat sunt componentele cele mai active din punct de vedere al consumului de energie.
Creșterea activității mușchilor și a tonusului muscular va duce la un consum mai mare de energie.
Ficatul este uzina energetică a organismului. Funcțiile sale sunt numeroase, printre care procesarea nutrienților veniți de la nivel intestinal sau detoxifierea corpului.
Bolile ficatului vor afecta atât funcția, dar vor avea impact și pe energia consumată de acesta.
Intestinul subțire și intestinul gros conțin mușchi netezi care prin contracțiile peristaltice ajută la propagarea mâncării și ulterior a bolului fecal.
Mesele rare vor scădea peristaltismul, pe când mesele regulate vor menține undele peristaltice relativ constante, crescând astfel consumul de energie.
Metabolismul este astfel concentrat pe consum maxim de energie dimineața, cu scădere progresivă pe parcursul zilei până la funcție minimă pe timpul nopții, concentrată pe furnizarea de energie organelor vitale.
Aportul de alimente este bine să respecte fluctuația zi‐noapte a metabolismului.
Un aport alimentar concentrat seara va duce la stocarea energiei din mâncare în țesutul adipos de depozit.
Persoanele care au un ritm somn‐veghe dereglat (de exemplu șoferii care conduc mult noaptea, persoanele cu insomnie) pot suferi și dereglări ale metabolismului.
Înaintarea în vârstă vine cu scăderea capacității și vitezei de regenerare a țesuturilor, element ce vine firesc și cu alterarea proceselor și structurilor din corp.
Degradarea colagenului duce la scăderea tonusului pielii cu accentuarea ridurilor, alterarea structurii osoase, care contribuie la osteoporoza și scăderea masei și tonusului muscular.
Acest lucru duce automat la scăderea metabolismului și la o tendință fiziologică de câștig în greutate.
Creșterea în greutate și hipotiroidismul
Creșterea în greutate din hipotiroidism nu este pe baza țesutului adipos, ci pe acumularea de mucopolizaharide în piele, care atrag după ele apa.
Aspectul este mai degrabă unul edematiat.
În general prin această acumulare nu se crește mai mult de câteva kilograme.
O creștere în greutate mai mare (de ex. 10 kg) este în general determinată de mai multe cauze.
Nodulii tiroidieni sunt modificări în structura glandei tiroide, nu în funcția ei, prin urmare ei nu contribuie la modificarea greutății daca funcția este în limite normale.
Ce este insulinorezistența?
Insulinorezistența este un fenomen în care țesuturile asupra cărora insulina acționează nu mai răspund la acțiunea ei.
Acest lucru obligă pancreasul să producă mai multa insulină în efortul de a menține glicemia în limite normale.
Excesul de insulină atrage după sine depunerea mai mare de țesut adipos.
Efectele insulinorezistentei se văd în timp, fiind necesari ani de zile până să se dezvolte diabetul zaharat.
Acesta apare în momentul în care rezerva de insulină a pancreasului scade.
Cum ajută dietele?
Dietele drastice/înfometarea pot duce pe termen scurt la probleme de adaptare ale corpului ( ex: starea de leșin).
Pe termen mediu se pierde din masa musculară (deci scade metabolismul), iar organismul va face o reducere suplimentară pentru a se adapta și a menține energia strict pentru organele vitale.
Efectul yo‐yo reprezintă serii repetate de scădere în greutate urmate de creștere ponderală.
Majoritatea persoanelor care trec prin această experiență pierd încrederea în sine și pot dezvolta tendințe depresive.
Prin abordarea unor diete care nu corespund cerințelor corpului în timp se pierde din rata metabolică și se ajunge în punctul în care nu se mai poate obține scăderea în greutate decât cu eforturi mari.
De asemenea , acest efect crește riscul de boli cardiovasculare.
Tinerii care din diverse motive sunt paralizați și vârstnicii care sunt imobilizați o perioadă de timp sau pe viață pierd masa musculară prin atrofie, acest lucru afectând și metabolismul.
Vârstnicii au riscul de a rămâne imobilizați la pat chiar dacă nu sunt paralizați deoarece atrofia musculară este rapidă și ireversibilă în cazul lor.
Dieta înseamnă un stil de a ne hrăni, nu cură de slăbire. Fiecare trebuie să își găsească un stil pe care să îl poată aborda pe termen lung.
Dieta este ceva unicat, personalizat pentru nevoile fiecăruia din noi.
Nu există o rețetă secretă. În momentul în care nu vom mai căuta excepționalul vom descoperi că în lucrurile care ne înconjoară găsim de fapt mai mult sprijin.
Dacă aportul de energie depășește consumul, excesul se va depune.
Dacă aportul de energie este mai mic decât consumul, se va slabi.
Dietele nu funcționează la fel pentru toți. Nu suntem identici, prin urmare nici corpurile noastre nu vor avea aceeași reacție la același factor.
Pe măsură ce înaintam în vârstă nevoile corpului se schimbă, la fel ca și consumul de energie.
Dieta trebuie să respecte acele nevoi pentru a nu duce la schimbări majore de greutate.
Dieta poate fi medicament daca se adaptează problemelor de sănătate cu care ne confruntăm.
Legătura dintre sport și dietă
Sportul are ca și scopuri principale:
- promovarea sănătății generale
- menținerea tonusului muscular
- menținerea densității osoase
- creșterea sănătății cardiovasculare
Se poate slăbi și dacă persoana este sedentară însă, pentru menținerea masei musculare este importantă mișcarea.
Odată cu înaintarea în vârstă mișcarea se transformă din opțiune în indicație clară.
Rolul specialistului în nutriție este stabilirea unui regim alimentar care să permită scăderea în greutate fară a fi extrem de restrictiv, cu stabilirea unor ținte.
În același timp, dieta trebuie să respecte și profilul medical al persoanei.
Cu ajutorul unui specialist în nutriție este posibilă și urmărirea în timp și adaptarea regimului în așa fel încât să se facă tranziția din faza de slăbire în faza de menținere a greutății.
Este mai important să se scadă lent în greutate într‐un mod nepericulos pentru corp decât să se facă yo‐yo.
Când se poate apela la medicamente?
Medicația are rol adjuvant în procesul de slăbire.
Nu se administrează de prima intenție. Nu scutește persoana care o ia de la regim alimentar și nu se administrează pe termen lung.
Se poate apela la acestea în cazul pacienților care suferă de obezitate minim grad II și prezintă boli asociate (cardiopatie ischemică, diabet zaharat, gută, dislipidemie mixtă etc).
Se mai poate apela la medicamente dacă schimbarea nutriției nu a adus rezultate.
Surse:
Rezumat curs efectuat de As. Diana Drăghici
https://www.oamr.ro/, “Cand si cat ne ingrasa hormonii?”, autor: Dr. Alexandra Cazan, medic specialist endocrinolog