iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Cancerul de prostată reprezintă cel mai frecvent tip de cancer și este a treia cea mai comună cauză de deces la bărbați în Europa, având consecințe importante pentru sistemele de sănătate.

Cu toate că vârstă medie pentru diagnosticul de cancer de prostată este de 69 de ani, există o concepție greșită prin faptul că acesta este o boală care nu pune în pericol viața bărbaților de vârstă medie.

Astăzi, peste 10% din diagnosticele noi din Statele Unite sunt prezente la bărbații tineri cu vârste mai mici sau egale de 55 de ani. În prezent, în Europa, 1 din 7 bărbați va dezvolta cancerul de prostată înainte de vârstă de 85 de ani.

Cancerul de prostată este o tumoare malignă la nivelul prostatei și cel mai des se dezvoltă lent și nu provoacă niciun simptom. În cele mai multe cazuri, simptome precum problemele la urinat sunt cauzate de o infecție sau de hiperplaxia benignă de prostată ce reprezintă o mărire non-canceroasă a prostatei.
Simptomele cancerului de prostată avansat includ: debutul rapid al simptomelor locale sau dureri de șold, spate, piept, picioare de la cancerul care s-a extins la oase și prezența sângelui în spermă.
O dietă scăzută în grăsimi animale și bogată în fructe, cereale și legume – în special soia cu conținut de izoflavone, un grup de compuși fenolici care sunt considerați a fi bioactivi – poate contribui la un risc scăzut al cancerului de prostată.

Teste de diagnosticare cancer de prostată

Testul PSA este un test care măsoară cantitatea de antigen specific prostatic în sânge, iar valorile acestuia pot fi folosite pentru a estima riscul de apariție a cancerului de prostată la bărbați. Alte investigații pentru determinarea afecțiunilor prostatei sunt examenul digital rectal (tușeul rectal) și ultrasonografia transrectală, aceasta din urmă fiind cea mai frecvent folosită.

O biopsie a prostatei este indicată atunci când valorile de PSA sunt prea mari, dacă există un rezultat suspect al examenului digital rectal sau o creștere rapidă a valorii de PSA. Biopsia prostatei este singurul test care poate confirma diagnosticul de cancer de prostată.

Cum poate fi tratat cancerul de prostata?

Prostactonemia radicală – o intervenție chirurgicală în care prostata și veziculele seminale sunt eliminate.

Terapia de privare androgenică – prin folosirea unei mari varietăți de medicamente disponibile.
Terapie continuă cu agoniști sau antagoniști ai hormonului eliberator de gonatroponină (GnRH) – tratament injectabil
Blocadă androgenică maximală: combinarea de hormon eliberator de gonatroponină cu antiandrogeni – administrare orala
Terapie prin deprivare androgenică intermitentă

Rolul Asociației Europene de Urologie

Îndrumările actualizate ale Asociației Europene de Urologie recomandă depistarea precoce a cancerului de prostată, și anume:

  • Depistarea precoce reduce mortalitatea asociată cu cancerul de prostată (în combinație cu tratamentul indicat);
  • Depistarea precoce reduce riscul de a fi diagnosticat sau de a dezvolta cancer de prostată avansat sau metastatic;
  • Screeningul pentru testul PSA ar trebui făcut de toți bărbații cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani pentru a iniția abordarea de monitorizare în funcție de risc, cu scopul de a reduce cancerul de prostată – asociat cu mortalitatea și dezvoltarea bolii avansate sau metastatice;
  • Intervalul efectuării screeningului ar trebui să fie la fiecare 2 sau 4 ani dacă valoarea PSA a pacientului este mai mare de 1ng/ml la vârstă de 45-59 de ani, și la fiecare 8 ani dacă valoarea PSA este mai mică sau egală cu 1ng/ml;
  • Screeningul de PSA ar trebui făcut de bărbații cu o speranță de viață de 10 ani sau mai mulți, independent de vârstă lor cronologică;
  • Utilizarea instrumentelor multivariate de predicție a riscului trebuie integrată în procedurile de luare a deciziilor pentru a îmbunătăți acuratețea screeningului PSA și pentru a preveni supra-diagnosticarea și supra-tratamentul.

Recomandări actuale ale Asociației Europene de Urologie:

  • Bărbații să nu efectueze testul PSA fără consilierea cu privire la potențialele riscuri și beneficii;
  • Oferirea unei strategii de risc individualizată pentru depistarea precoce;

Testarea timpurie de PSA la bărbații cu risc crescut de a avea cancer de prostată și care au:

  • vârsta peste 50 ani;
  • vârsta peste 45 de ani și au avut cazuri în familie de cancer de prostată;
  • PSA mai mare de 1 ng/mL la vârsta de 40 de ani;
  • PSA mai mare de 2 ng/mL la vârsta de 60 de ani;

Oferirea unei strategii bazată pe nivelul iniţial de PSA cu intervale de urmărire de 2 ani pentru cei inițial expuși riscului și care prezintă PSA mai mare de 1ng/ml la vârsta de 40 de ani și PSA mai mare de 2 ng/ml la vârsta de 60 de ani;

Amânarea urmăririi de până la 8 ani la cei care nu prezintă risc de cancer de prostată.

La Novus Medical efectuezi investigații urologice precum consultație de specialitate urologie, ecografie a aparatului urinar și analize de laborator specifice.
Fie că preveniți sau tratați o boală, specialiștii noștri vă stau mereu la dispoziție.

Sursa: EAU (European Association of Urology) – White Paper Prostate Cancer

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Prin disfuncția erectilă se înțelege incapacitatea constantă sau repetată de a obține și/sau de a menține erecția necesară care să permită desfășurarea unui contact sexual.

Este tentant să credem că tratamentul pentru disfuncția erectilă începe și se termină cu anumite medicamente.
Este important să se conștientizeze faptul că mulți bărbați pot ușura, sau chiar inversa disfuncția erectilă, făcând schimbări simple ale stilului de viață, precum pierderea excesului de greutate și renunțarea la fumat.
Aceste schimbări pot totodată să sporească sănătatea generală și să le reducă șansele de a dezvolta diabet, boli cardiovasculare și sindrom metabolic.

Dar, în ciuda acestei mari conștientizări asupra disfuncției erectile, mulți bărbați – și femei – nu cunosc într-adevăr multe despre această condiție. Aici sunt 4 lucruri de reținut despre disfuncția erectilă:

  • Disfuncția erectilă este adesea rezultatul unor boli sau afecțiuni care devin mai frecvente cu înaintarea în vârstă. Aceasta poate fi, de asemenea, un efect secundar al medicamentelor folosite pentru tratarea lor. Alte cauze posibile ale disfuncției erectile includ intervenția chirurgicală de prostată, stresul, problemele de relație și depresia.
  • Alți factori legați de vârstă în afară de boală pot afecta, de asemenea, capacitatea unui bărbat de a avea o erecție – de exemplu, cu vârstă, țesuturile își pierd din elasticitate și comunicarea nervoasă încetinește. Dar chiar și acești factori nu explică multe cazuri de disfuncție erectilă.
  • Boala cardiovasculară este o cauză comună de disfuncție erectilă. Arterele înfundate (arteroscleroza) afectează nu numai vasele de sânge ale inimii, dar și pe cele de-a lungul corpului, de asemenea. De fapt, la peste 30% dintre bărbații care merg la medic pentru disfuncție erectilă, această condiție este primul indiciu că aceștia au boli cardiovasulare.
  • Rezultate interesante ale studiului privind îmbătrânirea bărbaților din Massachusetts (stat din NE-ul SUA) sugerează că poate exista un flux natural al disfuncției erectile – și anume, la unii bărbați, pot să apară probleme cu erecția pentru o perioadă semnificativă de timp, și apoi să dispară parțial sau în totalitate fără tratament.

Pentru unii bărbați, poate ajută pur și simplu pierderea în greutate și exercițiul fizic făcut mai des, alții ar putea avea nevoie de medicamente și, de asemenea, există și alte opțiuni disponibile. Având în vedere varietatea de terapii disponibile, posibilitatea de a găsi soluția potrivită este mai mare decât oricând.

Sursa: Harvard Health Publication

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Ce este Apneea Obstructivă în Somn?

Apneea obstructivă în somn este o afecțiune în care respirația este oprită în timpul somnului pentru câteva secunde.

Persoanele cu apnee obstructivă în somn au adesea întreruperi de respirație pentru perioade scurte de timp sau au fluxul de aer scăzut în timpul somnului din cauza unui blocaj al căilor respiratorii. Blocajul este cauzat de relaxarea musculaturii de la nivelul faringelui, obezității sau a amigdalelor mărite în volum.

Simptomele majore ale apneei obstructive în somn sunt sforăitul puternic, somnolența în timpul zilei, oboseală matinală frecventă sau tulburările de concentrare și atenție.

Uneori, persoanele care prezintă aceste simptome nu le recunosc ca fiind o problemă.

Tratamentul cu un aparat de presiune pozitivă continuă (CPAP) poate reduce unele simptome de apnee obstructivă în somn, cum ar fi somnolența în timpul zilei. Persoanele supraponderale pot corecta indexul testat prin scădere ponderală.

Screening-ul are ca scop diagnosticarea bolii în stadii incipiente.

Ce teste sunt folosite pentru a depista Apneea Obstructivă în Somn?

Depistarea apneei obstructive în  somn se poate realiza prin intermediul unor chestionare cu întrebări specifice, precum scara de somnolență Epworth și chestionar STOP-BANG.
În chestionarele specifice se regăsesc întrebări precum:

  • Sforăiți zgomotos sau aveți somn agitat?
  • Vă simțiți amețit(ă) sau obosit(ă) dimineața?
  • Aveți dureri de cap sau probleme de concentrare?
  • Vi se întâmplă să ațipiți în timpul zilei?
  • Sunteți supraponderal(ă) și transpirați în exces?
  • Va treziți adesea din somn pentru a merge la toaletă?
  • Aveți hipertensiune arterială?

Dacă răspunsul este afirmativ la una sau mai multe din întrebările de mai sus, aceasta poate sugera apnee obstructivă în somn și atunci poate fi realizat un test de diagnosticare (nu se aplică copiilor sau femeilor însărcinate).

Care sunt beneficiile și efectele negative ale depistării Apneei Obstructive în Somn?

Beneficiul depistării apneei obstructive în somn este tratamentul precoce, care poate îmbunătăți respirația în timpul somnului și care poate reduce somnolența în timpul zilei, îmbunătățind astfel calitatea vieții.

Efectele negative ale apneei obstructive în somn implică, de asemenea, tratamente care includ efectele secundare ale tratamentului cu CPAP, cum ar fi disconfortul din zona nasului sau a gurii creat în urma folosirii măștii CPAP-ului.

Depistarea și Tratarea Apneei Obstructive de Somn la Clinica Novus Medical

Dacă medicul suspectează că suferi de apnee obstructivă de somn vă recomandă un consult la un specialist în patologia somnului, care, de regulă, este un pneumolog.

Novus Medical furnizează aceste servicii în colaborare cu dna Dr. Vasile Cristinela – medic primar pneumolog ce are competență în somnologie nivel I+II, iar în afară de consultațiile propriu-zise, pacienții pot beneficia de înregistrare poligrafică nocturnă (realizată la domiciliu) cu interpretare.

Această investigație presupune ca pacientul să doarmă o noapte cuplat la poligraf, aparat care înregistrează o serie de parametrii: fluxul de aer la nivelul nasului, nivelul de oxigen din sânge, mișcările toracelui (efortul respirator toracic), frecvența cardiacă (pulsul), sforăitul și poziția corpului.

În funcție de situație, medicul somnolog poate recomanda si alte investigatii suplimentare interdisciplinare precum consultatii la specialitatile ORL, cardiologie, boli de nutritie, endocrinologie precum si efectuarea unor analize de laborator care pot ajuta la corectarea anumitor simptome.

 

Surse:

PubMed Health

US Preventive Services Task Force

 

 

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Îmbătrânirea normală conduce la schimbări graduale în mai multe competențe asociate cu gândirea și memoria.
De exemplu, ați putea întâmpina dificultăți în ceea ce privește concentrarea atenției și preluarea rapidă a informației. Încetinirea ritmului de procesare poate duce la o diminuare a informațiilor memorate pe termen scurt, reducând cantitatea de informații care pot fi dobândite și codificate în memoria pe termen lung.

Pierderea de memorie legată de vârstă poate reprezenta o pierdere de sine. De asemenea, afectează aspectul practic al vieții. Uitând cum să ajungeți de la casă la magazinul alimentar, cum să faceți treburile zilnice sau cum sunteți conectat cu membrii familiei, cu prietenii și cu alți oameni, poate însemna să va pierdeți capacitatea de a trăi independent. Nu este surprinzător faptul că preocupările legate de scăderea capacității de gândire și de memorie se situează printre temerile cele mai importante pe care le au oamenii pe măsură ce îmbătrânesc.

Următoarele 4 strategii pot contribui la îmbunătățirea concentrării și capacitatea de a participa la informațiile primite:

  • Când cineva vă vorbește, uitați-vă la persoana respectivă și ascultați cu atenție. Dacă ați omis ceva din ce a fost spus, rugați persoana să repete sau să vorbească mai rar.
  • Exprimați prin cuvinte proprii ce se spune pentru a vă asigura că ați înțeles și pentru a consolida informațiile. De exemplu, dacă cineva spune:  “Putem vedea filmul fie la Afi Cotroceni la ora 19:30, ori la Cinema Patria la ora 19:50”, ați putea răspunde: “Pe care îl preferați, 19:30 la Afi Cotroceni sau 19:50 la Cinema Patria?”.
  • Dacă observați că aveți tendința de a deveni distras în timpul conversațiilor, încercați să fiți în medii liniștite împreună cu oamenii. De exemplu, puteți sugera o întâlnire la cineva acasă, în loc de un restaurant zgomotos. Atunci când va întâlniți cu oameni la un restaurant, stați la o masă în aproprierea unui perete. Dacă aceștia stau cu spatele la perete, iar dumneavoastră cu fața către ei, veți fi capabil să vă concentraţi asupra lor, fără a avea atenția rătăcită către alți meseni.
  • Vă puteți îmbunănăți capacitatea de concentrare asupra unei sarcini și să excludeți distragerea atenției dacă faceți un singur lucru la un moment dat. Încercați să evitați întreruperile. De exemplu, dacă cineva vă întreabă ceva în timp ce citiți sau lucrați, întrebați persoana dacă poate aștepta până când terminați acțiunea. Nu răspundeți la telefon până nu terminați ceea ce faceți – lăsăți mesageria vocală să preia apelul.

În multe feluri, amintirile noastre constituie cine suntem. Ele compun biografiile noastre interne – poveștile pe care le spunem despre ceea ce am făcut cu viețile noastre. Ele ne spun cu cine am fost conectați, cu cine am interacționat în timpul vieții noastre și cine ne-a emoționat. Pe scurt, amintirile noastre sunt cruciale pentru esența a ceea ce suntem că ființe umane.

Concentrarea nu trebuie să fie mai complicată decât să învățați să acordați atenție la ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Dar acest „simplu” sfat este adesea dificil de susținut într-o lume aglomerată. Încercați să depuneți efort pentru a deveni mai conștienți și puteți dobândi rezultate care să-l merite.

Problemele de memorie, momentele de confuzie sau modificările de personalitate sunt simptome care ar putea fi cauzate de tulburări sau probleme la nivelul creierului, nervilor sau coloanei vertebrale. Prin colaborarea cu un medic neurolog, puteți confirma sau infirma faptul că simptomele pe care le aveţi sunt într-adevăr prezente într-o boală ce vă poate afecta traiul în continuare. De asemenea, neurologul vă poate sfătui ce trebuie să faceți pentru a vă îmbunătăți calitatea vieții.

Sursă: Harvard Health Publications

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Curiozitate despre colesterol! Doar aproximativ 20% din colesterolul din sânge provine de la alimentele pe care le consumăm.

Organismul face restul.

Colesterolul are o reputație mai puțin bună din cauza rolului său bine-cunoscut care determină bolile de inimă. Excesul de colesterol din sânge este un factor care contribuie în mod semnificativ la placa de aterom, care poate să sporească și să asigure condițiile unui atac de cord.

Colesterolul este extrem de important pentru sănătatea și bunăstarea unei persoane.

Deși măsurăm producția de colesterol în sânge, acesta se găsește în fiecare celulă din organism. Colesterolul este o grăsime ceroasa galbenă – albicioasă cu rol de formare a membranelor celulare. De asemenea, este folosit pentru producerea de vitamina D, hormoni (inclusiv testosteron și estrogeni) și acizi biliari care dizolvă grăsimi. De altfel, producția de colesterol este atât de importantă, încât ficatul și intestinele produc aproape 80% din colesterolul necesar pentru a rămâne sănătoși. Doar aproximativ 20% provin din alimentele pe care le consumăm. (priviți ilustrația)

Dacă mâncați doar 200 până la 300 miligrame de colesterol pe zi (un gălbenuș de ou are aproximativ 200 mg), ficatul dvs. va produce încă 800 de miligrame pe zi din materii prime, cum ar fi zaharurile și proteinele.

Din moment ce colesterolul este o grasime, nu poate călători singur în sânge, altfel s-ar sfârși ca niște globuri inutile (imaginați-vă că grăsimea de slănină plutește într-o oală de apă). Pentru a rezolva această problemă, corpul ambalează colesterolul și alte lipide în particule minuscule acoperite cu proteine care se amestecă ușor cu sângele. Aceste particule minuscule, numite lipoproteine (lipide plus proteine), mută colesterolul și alte grăsimi în organism. Colesterolul și alte lipide circulă în sânge în diferite forme, dintre care, cea care primește cea mai mare atenție este lipoproteina cu densitate scăzută – cunoscută mai bine sub numele de LDL sau colesterolul „rău”.

Dar lipoproteinele vin într-o gamă de forme și dimensiuni, fiecare tip având propriile sale sarcini și se transformă dintr-o formă în altă.

Principalele cinci tipuri de lipoproteine sunt:

  • Chilomicronii sunt particule foarte mari care transportă în principal trigliceride (acizi grași din alimente). Ei sunt produși în sistemul digestiv și astfel sunt influențați de ceea ce mâncăm.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), de asemenea, conțin trigliceride în țesuturi, însă ele sunt produse de ficat. Pe măsură ce celulele corpului extrag acizii grași din VLDL, particulele se transformă în lipoproteine cu densitate intermediară și, cu o extracție ulterioară, în particule LDL.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate intermediară (IDL) se formează deoarece VLDL-urile renunta la acizii lor grași. Unele sunt îndepărtate rapid de către ficat, iar altele sunt transformate în lipotroteine cu densitate scăzută.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) sunt chiar mai bogate în colesterol pur, deoarece majoritatea trigliceridelor pe care le transportă au dispărut. LDL este cunoscut sub numele de colesterol “rău” deoarece eliberează colesterolul în țesuturi și este puternic asociat cu formarea filmului lipidic vascular apoi placa de aterom.
  • Particulele lipropoteinelor cu densitate mare (HDL) sunt cunoscute sub numele de colesterol “bun” deoarece elimină colesterolul din circulație, din pereții arterelor și îl returnează ficatului pentru a fi excretat.

Ereditatea influențează nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producție și înlăturarea din circulație a acestuia. Astfel, există hipercolesterolemia familială (de altfel, o boală rară), caracterizată prin nivele crescute de colesterol și LDL, ce au drept consecință apariția precoce a bolii cardiovasculare.

Toți adulții în vârstă de peste 20 de ani trebuie să își determine profilul lipidic cel puțin o dată la 5 ani. Dacă valorile obținute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociați, prezentați-vă la un medic specialist în nutriție și boli metabolice.

Sursă: Harvard Heart Letter

 

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Obezitatea în copilărie ne prezice dacă un copil va fi obez în viață adultă. Ca și adulților, nici copiilor nu le este deloc ușor sau comod să scadă în greutate și astfel, mare parte dintre copiii obezi se transformă în adulți obezi.

Procesul prin care copiii devin obezi începe încă de la grădiniță, potrivit unei cercetări publicate în revista americană New England Journal of Medicine, iar la vârsta de 14 ani, mai mult de jumătate dintre participanții la studiu erau obezi de cel puțin 5 ani.

De asemenea, studiul arată că riscul de a deveni obezi până în clasa a patra este de patru ori mai mare în rândul copiilor care au fost supraponderali la grădiniță decât aceia care au avut o greutate normală.

„Dacă tendințele în incidența obezității sunt bine stabilite, noi știm foarte puține despre copiii care devin obezi și la ce vârstă”, a explicat Solveig Cunningham, profesor asistent la Facultatea de Sănătate Publică de la Universté Emory, autorul principal al acestei cercetări.

Studiul a fost realizat pentru aproximativ 3.8 milioane de copii și a arătat că peste 12,4% dintre copiii americani de la grădiniță erau obezi și 14,9 supraponderali, potrivit autorilor care s-au bazat pe indicele de masă corporală infantilă stabilită de Centrul Federal de Control și Prevenire a Maladiilor (CDC).

Rata de obezitate a fost cu până la 20,8% mai mare în rândul copiiilor cu vârstă medie de 14,1 ani.

Totodată, 20% dintre copiii care făceau parte din familii foarte bogate au avut cea mai mică incidență a obezității la grădiniță comparativ cu cei din celelalte grupuri socio-economice, potrivit studiului.

Copiii care au avut o greutate mai mare la naștere (peste patru kilograme) și au fost supraponderali la grădiniță au înregistrat cel mai mare risc de a deveni obezi înaintea de vârstă de 14 ani, potrivit acestei cercetări. Aproximativ 36% dintre copiii deveniți obezi până la vârsta de 14 ani au avut mai mult de patru kilograme la naștere.

„Noi avem indicii că unii factori dinainte de naștere și din primii ani de viață joacă un rol important în obezitate”, precizează profesorul.

Potrivit cercetătorilor, eforturile de prevenire ar trebui să se concentreze asupra acestor copii „susceptibili de a deveni obezi mai târziu în viață„.

ORO, primul studiu publicat privind obezitatea în România

21,3% dintre românii cu vârsta peste 18 ani suferă de obezitate, arată rezultatele Studiului epidemiologic ORO de prevalența obezității și a factorilor de risc ai obezității în populaţia adultă din România. Acesta este primul studiu publicat, privind nivelul obezității în România și factorii care o determină.

Conform analizei, rata obezității crește odată cu vârstă, astfel că în timp ce la adulții de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceștia, procentul crește la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani și ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani.

Șapte factori care determină obezitatea, la români

Conform datelor studiului, se asociază cu obezitatea:

  • consumul a mai mult de trei mese pe zi, bogate cantitativ;
  • mesele consistente după ora 21:00;
  • consumul unor cantități mari de alimente la interval mai mic de o ora față de masa precedentă;
  • mese noaptea;
  • consumul de untură, consumul alimentelor prăjite;
  • sedentarismul;
  • număr scăzut de ore de somn;

Acestea reprezintă componente ale stilului de viață nesănătos identificate în rândul persoanelor cu obezitate și suprapondere. Educația în domeniul nutriției, la nivel populațional poate influența trecerea spre stilul de viață sănătos, în care moderația, echilibrul, împreună cu activitatea fizică sunt elemente prioritare”, a explicat Conf. Univ. Dr. Gabriela Roman, UMF „Iuliu Hațieganu”, Președintele Asociației Române pentru Studiul Obezității.

Cum se poate evita îngrășarea?

Rezultatele analizei arată complexitatea factorilor care determină obezitatea. Astfel, anumite elemente ale stilului de viață pot asigura protecție împotriva apariției supragreutății sau obezității:

  • număr crescut de zile de activitate fizică moderată sau intensă/săptămână;
  • un program de alimentație ordonat cu 3 mese/zi, cantități moderate;
  • consum regulat de pește, legume și fructe;
  • consum de uleiuri vegetale.

Studiul ORO a relevat totodată o prevalență mai ridicată a obezității  în rândul persoanelor de sex masculin, în comparație cu cele de sex feminin.

Există și diferențe regionale: în Banat, Crișana și Transilvania procentul obezității este de 18,8%, față de Moldova, unde procentul este de 23,8%. În Oltenia și Muntenia, prevalența obezității este aceeași cu cea înregistrată la nivel național, 21.3%. În ceea ce privește rata supraponderii, tot în Moldova este și procentul cel mai mare de persoane cu supragreutate, 33,4%, media pe țară fiind de 31,1%. În Banat, Crișana și Transilvania, prevalența supraponderii este de 28%, în timp ce în Oltenia și Muntenia, de 32.2%.

Studiul ORO, demarat în vara anului 2014, a fost derulat de o echipă de opt investigatori români, medici cu specialiatea de diabet, nutriție și boli metabolice, coordonată de către Conf. Univ. Dr. Gabriela Roman. Cercetarea a inclus un eșantion de aproximativ 2100 de persoane adulte, din opt centre regionale: Bihor, București, Cluj, Galați, Gorj, Iași, Suceava, Timiș. Eșantionul analizat în Studiul ORO a fost reprezentativ statistic pentru populația adultă din România.

Sursă text: Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Ecograf doppler MyLab40 este un sistem ultrasonografic de tip consolă compactă proiectat pentru a fi soluția ideală pentru clinici.

Structura modulară bazată pe licențe, dezvoltată pe cunoscuta platformă MyLab, poate fi configurată pentru a îndeplini cerințele individuale ale utilizatorilor săi în diferite aplicații. Imaginile de înalta sensibilitate Doppler Color, PW și CW sunt afișate pe monitorul LCD de 19″, crescând astfel confortul utilizatorului și reducând oboseala ochilor. Gama largă de opțiuni, în plus față de plaja completă de transductori phased array, convex, linear și endocavitar oferă valoarea sistemului MyLab40, fără a compromite calitatea imaginii și ușurință în utilizare.

Caracteristici unitate de bază:

– monitor color LCD Hi-Res 19” pe braț articulat

– 3 conectori pentru sonde electronice și 1 conector pentru sonde “pencil”

– stocare: HDD intern, CD/DVD writer, USB memory, rețea Windows

Tehnologie Doppler:

– Doppler Color

– Power Doppler bidirecțional

– Doppler Pulsat

Imagine trapezoidală și Steer în mod B pentru transductorii liniari

Optimizare automată a modului B și Doppler

Măsurători generice On/Off-line: în B-mode: Distanță, Arie, Volum, Raport de arii; în M-mode: Distanță, Ritm cardiac, Viteză; în Doppler-mode: Timp, Viteză, Gradient, Ritm cardiac, FVI, Accelerație, PTH.

Aplicații:

– ABDOMINAL, THYROID, MUSCULOSKELETAL, BREAST, SMALL PARTS, PEDIATRIC

– OBSTRETICĂ, GINECOLOGIE

X-VIEW Licence – filtru adaptiv de țesut, îmbunătățește marginile țesutului, mărește contrastul selectiv în B-mode prin folosirea tehnologiei de filtrare adaptivă

3D/4D Licence – permite folosirea modului 4D cu sonde volumetrice și activarea modului 3D freehand cu transductori sectoriali și liniari.

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Ecocardiograf doppler MyLab40 Cardiovascular este un sistem ultrasonografic de tip consolă compactă proiectat pentru a fi soluția ideală pentru clinici.
Structura modulară bazată pe licențe, dezvoltată pe cunoscuta platformă MyLab, poate fi configurată pentru a îndeplini cerințele individuale ale utilizatorilor săi în diferite aplicații. Imaginile de înaltă sensibilitate Doppler Color, PW și CW sunt afișate pe monitorul LCD de 19″, crescând astfel confortul utilizatorului și reducând oboseala ochilor. Gama largă de opțiuni, în plus față de plajă completă de transductori phased array, convex, linear și endocavitar oferă valoarea sistemului MyLab40, fără a compromite calitatea imaginii și ușurința în utilizare.

Caracteristici unitate de bază:

–    monitor color LCD Hi-Res 19” pe braț articular

–    3 conectori pentru sonde electronice și 1 conector pentru sonde “pencil”

–    cablu și modul ECG

–    stocare: HDD intern, CD/DVD writer, USB memory, rețea Windows

Tehnologie Doppler:

–  Doppler Color, Power Doppler bidirecțional, Doppler Pulsat, Doppler Continuu

Imagine trapezoidală și Steer în mod B pentru transductorii liniari

Optimizare automată a modului B și Doppler

Măsurători generice On/Off-line: în B-mode: Distanță, Arie, Volum, Raport de arii; în M-mode: Distanță, Ritm cardiac, Viteză; în Doppler-mode: Timp, Viteză, Gradient, Ritm cardiac, FVI, Accelerație, PTH.

Aplicații:

–    CARDIAC ȘI PEDIATRIC CARDIAC, Doppler CW

–    VASCULAR și ADULT CEPHALIC

X-VIEW Licence – filtru adaptiv de țesut, îmbunătățește marginile țesutului, mărește contrastul selectiv în B-mode prin folosirea tehnologiei de filtrare adaptivă.

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Diabetul ar putea fi deja prezent anterior sarcinii, dar nedescoperit încă.

De aceea este recomandată testarea glicemiei la prima vizită medicală din sarcină, mai ales în cazul femeilor cu risc crescut de diabet.

Printre cei mai frecvenți factori de risc sunt: excesul ponderal, sedentarismul, prezența diabetului zaharat la rude de sânge, sindromul ovarelor polichistice, bolile cardio-vasculare, hipertensiunea arterială, dislipidemia. În acest caz ne-am afla în fața unui diabet zaharat preexistent (cel mai frecvent de tip 2).

Diabetul gestațional reprezintă un alt tip de diabet zaharat.

Acesta se diagnostichează prin efectuarea unui test de toleranță orală la glucoză între săptămânile 24-28 de sarcină, la femeile la care nu au fost diagnosticate deja cu un alt tip de diabet zaharat.

Testul este facil și presupune măsurarea glicemiei venoase dimineața pe nemâncate (repaus alimentar în ultimele 8-12 ore) și ulterior, la 1 ora și la 2 ore după ce se bea un lichid dulce – 75 g glucoză anhidră dizolvată în apă.

Vorbiți cu medicul dumneavoastră despre testare, orice tip de diabet ar putea afecta sarcina în cazul în care nu se iau măsurile adecvate!

Sursă text: Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

România are cele mai înalte rate standardizate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar și cel colorectal. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că, în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă.

Studiile au indicat că 5-10% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de defecte genetice, restul de 90-95% fiind datorate mediului și stilului de viață pe care îl adoptăm.

Studiile realizate au indicat că tutunul, dieta, infecțiile, obezitatea și alți factori contribuie cu aproximativ 25–30%, 30–35%, 15–20%, 10–20% și respectiv 10–15% la incidența deceselor provocate de cancer.

Carcinogeneza de origine alimentară este indusă indirect prin aport excesiv de grăsimi și proteine, ingestia ridicată de alcool, scăderea aportului de fibre alimentare și a unor vitamine, minerale { fier, iod, vitamina C, A, E, B2, B6}.

Excesul de grăsimi modifică flora intestinală, crește producția de acizi biliari și peroxizi, modifică profilul hormonal- exces de estrogeni.

Excesul de proteine alimentare – particular carne – se asociază cu exces de grăsimi și formare de produși fenolici cu efect negativ asupra mucoasei colonului.

Alcoolul în cantitate crescută determină dezechilibre nutriționale asociate cu ingestia de aditivi, coloranți alimentari asociați cu favorizarea cancerului.

Fibrele alimentare {din legume și fructe} ce se regăsesc în cantitate mică în consumul zilnic, alături de excesul de proteine animale și grăsimi favorizează cancerele la nivel digestiv prin exacerbarea florei intestinale anaerobe, tranzit intenstinal lent, diminuarea reziduriilor digestive prin fecale.

Carența de iod se asociază cu apariția cancerului tiroidian, cea de vitamina B2- cu apariția celor la nivel oro-faringian, iar carența de vitamina A cu cel gastric.

Pentru o alimentație cât mai corectă, care să contribuie cât mai mult la menținerea stării de sănătate pe care ne-o dorim se recomandă respectarea regulilor de mai jos:

De evitat in alimentația pacientului bolnav de cancer

  • Consumul de grăsimi și uleiuri repetat prăjite, afumate – sărate – condimentate în exces
  • Alcool în cantitate crescută – peste 30 gr alcool pur/zi
  • Consumul alimentelor la limita de expirare, în ambalaje deteriorate, condiții improprii de depozitare
  • Glucide rafinate- zahăr, bomboane, siropuri, zaharuri industriale

Recomandat în alimentația pacientului bolnav de cancer

  • Consum zilnic de legume și fructe – minim 2 porții fructe/zi, respectiv 3 porții legume/zi- în particular a celor colorate : morcovi, spanac, sfeclă, fructe de pădure, măceșe, cătină, mere
  • Consum de pește – în particular cel oceanic, unele specii din cele de Dunăre
  • Produse germinate – în special germeni de grâu- pâine și produse cerealiere cu un conținut mare de fibre alimentare
  • Hidratare corectă
  • Dietă echilibrată în principii nutritive – din rația caloric zilnică

Reguli generale în alimentație

  • proteine 10-15% – în medie 0,8 g/kgc/zi- 1/3 de origine animală
  • lipide- 20-30%- colesterol maxim 300 mg/zi, acizi grași saturați {din carne, lapte}- 10%- polinesaturați { din uleiuri- vegetale, de pește} 10%- mononesaturați { din uleiuri din oleaginoase, similar industrial} 12-14%
  • glucide- 50- 55%- din pâine și derivate, porumb și derivate, orez, paste, bob, cartof
  • fibre alimentare { din leguminoase, cereale integrale, legume, fructe }- 30 gr /zi- în medie
  • sare – maxim 6 g/zi

Sursă text: Dr. Filip Iuliana – Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice