admin, Author at Novus Medical - Pagina 2 din 4
Rezultate analize
Author: admin
Home admin Page 2
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Doar aproximativ 20% din colesterolul din sânge provine de la alimentele pe care le consumăm.

Organismul face restul.

Colesterolul are o reputație mai puțin bună din cauza rolului său bine-cunoscut care determină bolile de inimă. Excesul de colesterol din sânge este un factor care contribuie în mod semnificativ la placa de aterom, care poate să sporească și să asigure condițiile unui atac de cord.

Colesterolul este extrem de important pentru sănătatea și bunăstarea dumneavoastră. Deși măsurăm producția de colesterol în sânge, acesta se găsește în fiecare celulă din organism. Colesterolul este o grăsime ceroasa galbenă – albicioasă cu rol de formare a membranelor celulare. De asemenea, este folosit pentru producerea de vitamina D, hormoni (inclusiv testosteron și estrogeni) și acizi biliari care dizolvă grăsimi. De altfel, producția de colesterol este atât de importantă, încât ficatul și intestinele produc aproape 80% din colesterolul necesar pentru a rămâne sănătoși. Doar aproximativ 20% provin din alimentele pe care le consumăm. (priviți ilustrația)

Dacă mâncați doar 200 până la 300 miligrame de colesterol pe zi (un gălbenuș de ou are aproximativ 200 mg), ficatul dvs. va produce încă 800 de miligrame pe zi din materii prime, cum ar fi zaharurile și proteinele.

Din moment ce colesterolul este o grasime, nu poate călători singur în sânge, altfel s-ar sfârși ca niște globuri inutile (imaginați-vă că grăsimea de slănină plutește într-o oală de apă). Pentru a rezolva această problemă, corpul ambalează colesterolul și alte lipide în particule minuscule acoperite cu proteine care se amestecă ușor cu sângele. Aceste particule minuscule, numite lipoproteine (lipide plus proteine), mută colesterolul și alte grăsimi în organism. Colesterolul și alte lipide circulă în sânge în diferite forme, dintre care, cea care primește cea mai mare atenție este lipoproteina cu densitate scăzută – cunoscută mai bine sub numele de LDL sau colesterolul „rău”.

Dar lipoproteinele vin într-o gamă de forme și dimensiuni, fiecare tip având propriile sale sarcini și se transformă dintr-o formă în altă.

Principalele cinci tipuri de lipoproteine sunt:

  • Chilomicronii sunt particule foarte mari care transportă în principal trigliceride (acizi grași din alimente). Ei sunt produși în sistemul digestiv și astfel sunt influențați de ceea ce mâncăm.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), de asemenea, conțin trigliceride în țesuturi, însă ele sunt produse de ficat. Pe măsură ce celulele corpului extrag acizii grași din VLDL, particulele se transformă în lipoproteine cu densitate intermediară și, cu o extracție ulterioară, în particule LDL.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate intermediară (IDL) se formează deoarece VLDL-urile renunta la acizii lor grași. Unele sunt îndepărtate rapid de către ficat, iar altele sunt transformate în lipotroteine cu densitate scăzută.
  • Particulele lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL) sunt chiar mai bogate în colesterol pur, deoarece majoritatea trigliceridelor pe care le transportă au dispărut. LDL este cunoscut sub numele de colesterol “rău” deoarece eliberează colesterolul în țesuturi și este puternic asociat cu formarea filmului lipidic vascular apoi placa de aterom.
  • Particulele lipropoteinelor cu densitate mare (HDL) sunt cunoscute sub numele de colesterol “bun” deoarece elimină colesterolul din circulație, din pereții arterelor și îl returnează ficatului pentru a fi excretat.

Ereditatea influențează nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producție și înlăturarea din circulație a acestuia. Astfel, există hipercolesterolemia familială (de altfel, o boală rară), caracterizată prin nivele crescute de colesterol și LDL, ce au drept consecință apariția precoce a bolii cardiovasculare.

Toți adulții în vârstă de peste 20 de ani trebuie să își determine profilul lipidic cel puțin o dată la 5 ani. Dacă valorile obținute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociați, prezentați-vă la un medic specialist în nutriție și boli metabolice.

 

Sursă: Harvard Heart Letter

Articol publicat la data de : 24-04-2018

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Prezența obezității în copilărie ne prezice dacă un copil va fi obez în viață adultă. Ca și adulților, nici copiilor nu le este deloc ușor sau comod să scadă în greutate și astfel, mare parte dintre copiii obezi se transformă în adulți obezi.

Procesul prin care copiii devin obezi începe încă de la grădiniță, potrivit unei cercetări publicate în revista americană New England Journal of Medicine, iar la vârsta de 14 ani, mai mult de jumătate dintre participanții la studiu erau obezi de cel puțin 5 ani.

De asemenea, studiul arată că riscul de a deveni obezi până în clasa a patra este de patru ori mai mare în rândul copiilor care au fost supraponderali la grădiniță decât aceia care au avut o greutate normală.

„Dacă tendințele în incidența obezității sunt bine stabilite, noi știm foarte puține despre copiii care devin obezi și la ce vârstă”, a explicat Solveig Cunningham, profesor asistent la Facultatea de Sănătate Publică de la Universté Emory, autorul principal al acestei cercetări.

Studiul a fost realizat pentru aproximativ 3.8 milioane de copii și a arătat că peste 12,4% dintre copiii americani de la grădiniță erau obezi și 14,9 supraponderali, potrivit autorilor care s-au bazat pe indicele de masă corporală infantilă stabilită de Centrul Federal de Control și Prevenire a Maladiilor (CDC).

Rata de obezitate a fost cu până la 20,8% mai mare în rândul copiiilor cu vârstă medie de 14,1 ani.

Totodată, 20% dintre copiii care făceau parte din familii foarte bogate au avut cea mai mică incidență a obezității la grădiniță comparativ cu cei din celelalte grupuri socio-economice, potrivit studiului.

Copiii care au avut o greutate mai mare la naștere (peste patru kilograme) și au fost supraponderali la grădiniță au înregistrat cel mai mare risc de a deveni obezi înaintea de vârstă de 14 ani, potrivit acestei cercetări. Aproximativ 36% dintre copiii deveniți obezi până la vârsta de 14 ani au avut mai mult de patru kilograme la naștere.

„Noi avem indicii că unii factori dinainte de naștere și din primii ani de viață joacă un rol important în obezitate”, precizează profesorul.

Potrivit cercetătorilor, eforturile de prevenire ar trebui să se concentreze asupra acestor copii „susceptibili de a deveni obezi mai târziu în viață„.

ORO, primul studiu publicat privind obezitatea în România.

21,3% dintre românii cu vârsta peste 18 ani suferă de obezitate, arată rezultatele Studiului epidemiologic ORO de prevalența obezității și a factorilor de risc ai obezității în populaţia adultă din România. Acesta este primul studiu publicat, privind nivelul obezității în România și factorii care o determină.

Conform analizei, rata obezității crește odată cu vârstă, astfel că în timp ce la adulții de până în 39 de ani obezitatea este prezentă la 9,9% dintre aceștia, procentul crește la 30,1% la grupa de vârstă 40-59 ani și ajunge la 41,6% la persoanele peste 60 ani.

Șapte factori care determină obezitatea, la români

Conform datelor studiului, se asociază cu obezitatea:

  • consumul a mai mult de trei mese pe zi, bogate cantitativ;
  • mesele consistente după ora 21:00;
  • consumul unor cantități mari de alimente la interval mai mic de o ora față de masa precedentă;
  • mese noaptea;
  • consumul de untură, consumul alimentelor prăjite;
  • sedentarismul;
  • număr scăzut de ore de somn;

Acestea reprezintă componente ale stilului de viață nesănătos identificate în rândul persoanelor cu obezitate și suprapondere. Educația în domeniul nutriției, la nivel populațional poate influența trecerea spre stilul de viață sănătos, în care moderația, echilibrul, împreună cu activitatea fizică sunt elemente prioritare”, a explicat Conf. Univ. Dr. Gabriela Roman, UMF „Iuliu Hațieganu”, Președintele Asociației Române pentru Studiul Obezității.

Cum se poate evita îngrășarea?

Rezultatele analizei arată complexitatea factorilor care determină obezitatea. Astfel, anumite elemente ale stilului de viață pot asigura protecție împotriva apariției supragreutății sau obezității:

  • număr crescut de zile de activitate fizică moderată sau intensă/săptămână;
  • un program de alimentație ordonat cu 3 mese/zi, cantități moderate;
  • consum regulat de pește, legume și fructe;
  • consum de uleiuri vegetale.

Studiul ORO a relevat totodată o prevalență mai ridicată a obezității  în rândul persoanelor de sex masculin, în comparație cu cele de sex feminin.

Există și diferențe regionale: în Banat, Crișana și Transilvania procentul obezității este de 18,8%, față de Moldova, unde procentul este de 23,8%. În Oltenia și Muntenia, prevalența obezității este aceeași cu cea înregistrată la nivel național, 21.3%. În ceea ce privește rata supraponderii, tot în Moldova este și procentul cel mai mare de persoane cu supragreutate, 33,4%, media pe țară fiind de 31,1%. În Banat, Crișana și Transilvania, prevalența supraponderii este de 28%, în timp ce în Oltenia și Muntenia, de 32.2%.

Studiul ORO, demarat în vara anului 2014, a fost derulat de o echipă de opt investigatori români, medici cu specialiatea de diabet, nutriție și boli metabolice, coordonată de către Conf. Univ. Dr. Gabriela Roman. Cercetarea a inclus un eșantion de aproximativ 2100 de persoane adulte, din opt centre regionale: Bihor, București, Cluj, Galați, Gorj, Iași, Suceava, Timiș. Eșantionul analizat în Studiul ORO a fost reprezentativ statistic pentru populația adultă din România.

Sursă text: Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Articol publicat la dată de : 10-05-2018

 

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

MyLab40 este un sistem ultrasonografic de tip consolă compactă proiectat pentru a fi soluția ideală pentru departamentele de tip shared-service sau clinici. Structura modulară bazată pe licențe, dezvoltată pe cunoscuta platformă MyLab, poate fi configurată pentru a îndeplini cerințele individuale ale utilizatorilor săi în diferite aplicații. Imaginile de înalta sensibilitate Doppler Color, PW și CW sunt afișate pe monitorul LCD de 19″, crescând astfel confortul utilizatorului și reducând oboseala ochilor. Gama largă de opțiuni, în plus față de plaja completă de transductori phased array, convex, linear și endocavitar oferă valoarea sistemului MyLab40, fără a compromite calitatea imaginii și ușurință în utilizare.

Caracteristici unitate de bază:

– monitor color LCD Hi-Res 19” pe braț articulat

– 3 conectori pentru sonde electronice și 1 conector pentru sonde “pencil”

– stocare: HDD intern, CD/DVD writer, USB memory, rețea Windows

Tehnologie Doppler:

– Doppler Color

– Power Doppler bidirecțional

– Doppler Pulsat

Imagine trapezoidală și Steer în mod B pentru transductorii liniari

Optimizare automată a modului B și Doppler

Măsurători generice On/Off-line: în B-mode: Distanță, Arie, Volum, Raport de arii; în M-mode: Distanță, Ritm cardiac, Viteză; în Doppler-mode: Timp, Viteză, Gradient, Ritm cardiac, FVI, Accelerație, PTH.

Aplicații:

– ABDOMINAL, THYROID, MUSCULOSKELETAL, BREAST, SMALL PARTS, PEDIATRIC

– OBSTRETICĂ, GINECOLOGIE

X-VIEW Licence – filtru adaptiv de țesut, îmbunătățește marginile țesutului, mărește contrastul selectiv în B-mode prin folosirea tehnologiei de filtrare adaptivă

3D/4D Licence – permite folosirea modului 4D cu sonde volumetrice și activarea modului 3D freehand cu transductori sectoriali și liniari.

Articol publicat la dată de: 05-06-2018

 

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

MyLab40 Cardiovascular este un sistem ultrasonografic de tip consolă compactă proiectat pentru a fi soluția ideală pentru departamentele de tip shared-service sau clinici. Structura modulară bazată pe licențe, dezvoltată pe cunoscuta platformă MyLab, poate fi configurată pentru a îndeplini cerințele individuale ale utilizatorilor săi în diferite aplicații. Imaginile de înaltă sensibilitate Doppler Color, PW și CW sunt afișate pe monitorul LCD de 19″, crescând astfel confortul utilizatorului și reducând oboseala ochilor. Gama largă de opțiuni, în plus față de plajă completă de transductori phased array, convex, linear și endocavitar oferă valoarea sistemului MyLab40, fără a compromite calitatea imaginii și ușurința în utilizare.

Caracteristici unitate de bază:

–    monitor color LCD Hi-Res 19” pe braț articular

–    3 conectori pentru sonde electronice și 1 conector pentru sonde “pencil”

–    cablu și modul ECG

–    stocare: HDD intern, CD/DVD writer, USB memory, rețea Windows

Tehnologie Doppler:

–    Doppler Color, Power Doppler bidirecțional, Doppler Pulsat, Doppler Continuu

Imagine trapezoidală și Steer în mod B pentru transductorii liniari

Optimizare automată a modului B și Doppler

Măsurători generice On/Off-line: în B-mode: Distanță, Arie, Volum, Raport de arii; în M-mode: Distanță, Ritm cardiac, Viteză; în Doppler-mode: Timp, Viteză, Gradient, Ritm cardiac, FVI, Accelerație, PTH.

Aplicații:

–    CARDIAC ȘI PEDIATRIC CARDIAC, Doppler CW

–    VASCULAR și ADULT CEPHALIC

X-VIEW Licence – filtru adaptiv de țesut, îmbunătățește marginile țesutului, mărește contrastul selectiv în B-mode prin folosirea tehnologiei de filtrare adaptivă

 

Articol publicat la data de: 11- 06- 2018

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Cum aflăm dacă avem diabet zaharat în sarcină?

Ținând cont de faptul că diabetul ar putea fi deja prezent anterior sarcinii, dar nedescoperit încă, este recomandată testarea glicemiei la prima vizită medicală din sarcină, mai ales în cazul femeilor cu risc crescut de diabet. Printre cei mai frecvenți factori de risc sunt: excesul ponderal, sedentarismul, prezența diabetului zaharat la rude de sânge, sindromul ovarelor polichistice, bolile cardio-vasculare, hipertensiunea arterială, dislipidemia. În acest caz ne-am afla în fața unui diabet zaharat preexistent (cel mai frecvent de tip 2).

Diabetul gestațional este un alt tip de diabet zaharat. Acesta se diagnostichează prin efectuarea unui test de toleranță orală la glucoză între săptămânile 24-28 de sarcină, la femeile la care nu au fost diagnosticate deja cu un alt tip de diabet zaharat. Testul este facil, presupunând măsurarea glicemiei venoase dimineața pe nemâncate (repaus alimentar în ultimele 8-12 ore) și ulterior, la 1 ora și la 2 ore după ce se bea un lichid dulce – 75 g glucoză anhidră dizolvată în apă.

Vorbiți cu medicul dumneavoastră despre testare, orice tip de diabet ar putea afecta sarcina în cazul în care nu se iau măsurile adecvate!

Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Articol publicat la data de: 06-02-2019

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Prevenția alimentară în bolile oncologice!

România are cele mai înalte rate standardizate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Este a treia cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul mamar și cel colorectal. Mortalitatea mare este explicabilă prin faptul că, în România, diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii, când neoplazia este invazivă.

Studiile au indicat că 5-10% din totalul cazurilor de cancer sunt cauzate de defecte genetice, restul de 90-95% fiind datorate mediului și stilului de viață pe care îl adoptăm.

Studiile realizate au indicat că tutunul, dieta, infecțiile, obezitatea și alți factori contribuie cu aproximativ 25–30%, 30–35%, 15–20%, 10–20% și respectiv 10–15% la incidența deceselor provocate de cancer.

Carcinogeneza de origine alimentară este indusă indirect prin aport excesiv de grăsimi și proteine, ingestia ridicată de alcool, scăderea aportului de fibre alimentare și a unor vitamine, minerale { fier, iod, vitamina C, A, E, B2, B6}.

Excesul de grăsimi modifică flora intestinală, crește producția de acizi biliari și peroxizi, modifică profilul hormonal- exces de estrogeni.

Excesul de proteine alimentare – particular carne – se asociază cu exces de grăsimi și formare de produși fenolici cu efect negativ asupra mucoasei colonului.

Alcoolul în cantitate crescută determină dezechilibre nutriționale asociate cu ingestia de aditivi, coloranți alimentari asociați cu favorizarea cancerului.

Fibrele alimentare {din legume și fructe} ce se regăsesc în cantitate mică în consumul zilnic, alături de excesul de proteine animale și grăsimi favorizează cancerele la nivel digestiv prin exacerbarea florei intestinale anaerobe, tranzit intenstinal lent, diminuarea reziduriilor digestive prin fecale.

Carența de iod se asociază cu apariția cancerului tiroidian, cea de vitamina B2- cu apariția celor la nivel oro-faringian, iar carența de vitamina A cu cel gastric.

Pentru o alimentație cât mai corectă, care să contribuie cât mai mult la menținerea stării de sănătate pe care ne-o dorim se recomandă respectarea regulilor de mai jos:

 

DE EVITAT ÎN ALIMENTAȚIE:

Consumul de grăsimi și uleiuri repetat prăjite, afumate – sărate – condimentate în exces
Alcool în cantitate crescută – peste 30 gr alcool pur/zi
Consumul alimentelor la limita de expirare, în ambalaje deteriorate, condiții improprii de depozitare
Glucide rafinate- zahăr, bomboane, siropuri, zaharuri industriale

RECOMANDAT ÎN ALIMENTAȚIE:

Consum zilnic de legume și fructe – minim 2 porții fructe/zi, respectiv 3 porții legume/zi- în particular a celor colorate : morcovi, spanac, sfeclă, fructe de pădure, măceșe, cătină, mere
Consum de pește – în particular cel oceanic, unele specii din cele de Dunăre
Produse germinate – în special germeni de grâu- pâine și produse cerealiere cu un conținut mare de fibre alimentare
Hidratare corectă
Dietă echilibrată în principii nutritive – din rația caloric zilnică

 

REGULI GENERALE:

– proteine 10-15% – în medie 0,8 g/kgc/zi- 1/3 de origine animală

– lipide- 20-30%- colesterol maxim 300 mg/zi, acizi grași saturați {din carne, lapte}- 10%- polinesaturați { din uleiuri- vegetale, de pește} 10%- mononesaturați { din uleiuri din oleaginoase, similar industrial} 12-14%

– glucide- 50- 55%- din pâine și derivate, porumb și derivate, orez, paste, bob, cartof

– fibre alimentare { din leguminoase, cereale integrale, legume, fructe }- 30 gr /zi- în medie

– sare – maxim 6 g/zi

 

Sursă text: Dr. Filip Iuliana – Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Articol publicat la data de: 25-02-2019

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

De ce crește acidul uric și ce măsuri luăm?

 

Acidul uric este un produs final de metabolism, hiperuricemia (valori crescute ale acidului uric) putând apărea ca urmare a unei perturbări metabolice, prin creșterea producției de urat, a reducerii eliminării de urat din organism sau a unei combinații dintre cele două.

Un rol important la persoanele predispuse genetic îl are consumul crescut de alimente bogate în proteine și consumul de alcool.

Cea mai frecventă formă este hiperuricemia asimptomatică, care, așa cum sugerează numele, nu se asociază cu manifestări clinice, fiind diagnosticată întâmplător la analize de rutină.

Termenul de gută se referă la manifestări articulare și viscerale, acestea apărând doar la o mică parte din cazurile de hiperuricemie prin depunerea uratului la nivelul țesuturilor. Formele clinice pe care le poate lua guta sunt criza acută de gută (artrită acută gutoasă) sau gută cronică – manifestată prin afectarea articulară cronică, apariția tofilor gutoși (tumorete mici superficiale alb-gălbui, nedureroase, cel mai frecvent localizate pe degete, dosul mâinilor, palme, cot, picioare – mai ales la nivelul degetului mare, genunchi), afectare renală.

Pentru scăderea riscului de gută se recomandă efort fizic regulat, în limita toleranței personale și scădere în greutate la persoanele cu exces ponderal (-1.5-2.5 kg/lună, prin dietă echilibrată). Principalele alimente care trebuie evitate sunt carnea de animal tânăr, organe, vânat, fructe de mare, anșoa, scrumbii, sardine, hering, crap, somn, evitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză și de alcool.

Se recomandă ca principalele surse de proteine să fie reprezentate de lactate cu conţinut redus de grăsimi, ouă, proteine de origine vegetală (fasole boabe, mazăre, soia, linte, năut, cereale integrale), cu asigurarea unui aport bogat de legume și fructe.

Tratament medicamentos se urmează numai la indicația medicului.

 

Sursă text: Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Articol publicat la data de: 25-03-2019

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Ce alimente ne ajută în constipația cronică?

 

Dieta bogată în fibre alimentare crește volumul bolului fecal și reduce timpul tranzitului intestinal determinând normalizarea frecvenței scaunelor la persoanele care suferă de constipație cronică.

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natură vegetală, nedigerabile și neabsorbabile, în totalitate, prin mucoasa intestinală.

Fibrele se găsesc într-o varitate mare de alimente: fructe (precum mere, pere, citrice, piersici, fructe de pădure, ananas, prune uscate, struguri), legume (fasole verde, varză, broccoli, salată verde, conopidă, morcovi, roșii, dovlecel, castraveți, spanac), leguminoase (fasole boabe, mazăre, linte), cereale integrale (pâine neagră, tărâțe, germeni de grau, cereale pentru micul-dejun, orez brun), migdale, alune, nuci, semințe. Sorbitolul și fructoză prezente în alimente precum mere, pere, piersici, nectarine, caise, cireșe, struguri, stafide, nuci au de asemenea un rol benefic în constipație.

Necesarul de fibre este de 20-35 g/zi, recomandându-se ca dieta să includă 5-7 porții de fructe și de legume (1 porție = 1 ceașcă legume cu frunze precum salată verde, ½ ceașcă pentru alte legume, ½ ceașcă suc de legume, 1 fruct mediu precum mar, para, piersica cam de mărimea pumnului, ¼ ceașcă fructe uscate, ¼ ceașcă suc de fructe), zilnic, la care se adaugă cereale integrale. Se recomandă ca asigurarea aportului de fibre alimentare să se facă din surse cât mai variate.

Aportul crescut de fibre poate duce la balonare, problemă care poate fi evitată prin creșterea treptată a aportului de fibre în funcție de toleranță și eficacitate.

Fibrele alimentare prezintă și alte beneficii precum scăderea colesterolului “rău” (LDL-colesterol), atenuarea creșterii glicemiei după masă, scăderea riscului de boală cardiovasculară și diabet zaharat tip 2, menținerea florei bacteriene intestinale normale, detoxifiere, scăderea riscului de cancer colonic.

Alte măsuri utile în constipația cronică sunt hidratarea adecvată și evitarea sedentarismului.

Când constipația se asociază cu anemie, scădere în greutate, dureri abdominale sau dacă instalarea constipației este recentă se recomandă evaluare gastroenterologică.

 

Sursă text: Dr. Spanu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Articol publicat la data de: 05-04-2019

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Antioxidanții – compușii care ne protejează de îmbătrânirea prematură

 

Stresul oxidativ reprezintă un dezechilibru al mecanismelor complexe de oxido-reducere de la nivel celular care contribuie la moartea celulară.

Antioxidanții sunt agenți care previn stresul oxidativ, neutralizând radicalii liberi ce sunt responsabili de îmbătrânirea prematură și au rol în apariția bolilor cardiovasculare, a cancerelor, bolii Alzheimer, degenerării maculare, cataractei.

O parte dintre antioxidanți sunt produși în mod natural în corp, în timp ce alții provin din dietă. Cei mai frecvenți dintre antioxidanții alimentari sunt beta-carotenul și alți carotenoizi înrudiți (mulți cu activitate de vitamina A), diverse forme de vitamina E, vitamina C.

Beta-carotenul, un precursor al vitaminei A, este unul dintre cei mai puternici antioxidanți proveniți din alimentație. Acesta se găsește în vegetale verzi precum spanac, salată verde, varză, broccoli, vegetale galbene și portocalii precum lămâi, portocale, grepfrut, piersici, caise, mango, morcovi.

Vitamina E este formată din tocoferoli și tocotrienoli. Tocoferolii protejează membranele celulelor de oxidare. Tocotrienolii sunt antioxidanți mai puternici decât tocoferolii, însă aceștia se asimilează greu și sunt eliminați rapid din organism. Datorită absorbției foarte bune de la nivel tegumentar, sunt folosiți în produse de îngrijire a pielii.

Vitamina E se găsește mai ales în uleiuri vegetale (ulei de germeni de grâu, floarea-soarelui, rapiță, șofrănel, porumb, soia), semințe, nuci, migdale, alune, alune de pădure, cereale integrale, vegetale frunzoase.

Vitamina C – prezintă rol antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi de oxigen și a proteazelor. Se găsește în cantități mari în fructele proaspete (mai ales citrice), ardei gras, broccoli, legume verzi frunzoase.

Alți compuși cu rol antioxidant sunt reprezentați de seleniu (carne, ouă, oleaginoase), zinc (carne, pește, organe, gălbenuș de ou), licopen (roșii, pepene verde, papaya), luteină (spanac, sfeclă, andive), coenzimă Q10 (peste gras, vită, pui, semințe și nuci, uleiuri vegetale) și polifenoli (cafea, ceai verde, resveratrolul din coajă strugurilor, coacăze).

Astfel, fructele și legumele sunt surse importante de antioxidanți – vitamine C, E, carotenoizi, polifenoli, minerale și sunt extrem de valoroase în alimentația unei persoane.

Atenție, suplimentarea dietei cu vitamine și alte produse din comerț nu este necesară și recomandată pentru majoritatea adulților.

Este de dorit ca sursa acestor compuși să fie o dietă sănătoasă, echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, din surse cât mai variate.

 

Sursă text: Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

Articol publicat la data de: 17-04-2019

Read More
Sfaturi medicale
iulie 16, 2021 by admin 0 Comments

Care sunt substanțele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranțe alimentare?

 

Alergiile alimentare reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar, ca urmare a ingestiei unui aliment sau aditiv alimentar.

Spre deosebire de intolorența la un aliment sau de intoxicația alimentară, alergiile implică o reacție a sistemului imunitar. În acest caz, organismul reacționează la ingestia unui aliment (alergen), declanșând o serie de mecanisme de apărare.

Substanțele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranțe alimentare sunt:

 

1. Cereale care conțin gluten: grâu, secară, orz, ovăz, grâu spelt, grâu dur sau hibrizi ai acestora și produse derivate, exceptând:

a) siropurile de glucoză obținute din grâu, inclusiv dextroză;

b) maltodextrine obținute din grâu;

c) siropurile de glucoză obținute din orz;

d) cerealele utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

 

2. Crustacee și produse derivate;

 

3. Ouă și produse derivate;

 

4. Peste și produse derivate, exceptând:

a) gelatină de pește folosită ca substanță suport pentru preparatele de vitamine sau de carotenoide;

b) gelatină de pește sau ihtiocolul folosit(a) la limpezirea berii sau a vinului.

 

5. Arahide și produse derivate;

 

6. Soia și produse derivate, exceptând:

a) uleiul și grăsimea de soia rafinate complet;

b) amestecuri naturale de tocoferoli (E306), tocoferolul D-alfa natural, acetatul de tocoferol D-alfa natural, succinatul de tocoferol D-alfa natural, obținuți din soia;

c) fitosterolii și esterii de fitosterol derivați din uleiuri vegetale, obținuți din soia;

d) esterul de stanol vegetal fabricat din steroli de ulei vegetal, obținuți din soia.

 

7. Lapte și produse derivate (inclusiv lactoză), exceptând:

a) zerul utilizat pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă;

b) lactitolul.

 

8. Fructe cu coajă lemnoasă: migdale (Amygdalus communis L.), alune de pădure (Corylus avellana), nuci (Juglans regia), nuci Caju (Anacardium occidentale), nuci Pecan [Carya illinoinensis (Wangenh.) K. Koch], nuci de Brazilia (Bertholletia excelsa), fistic (Pistacia vera), nuci de macadamia și nuci de Queensland (Macadamia ternifolia), precum și produse derivate, exceptând fructele cu coajă utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

 

9. Țelina și produse derivate;

 

10.Muștarul și produse derivate;

 

11.Semințe de susan și produse derivate;

 

12.Dioxidul de sulf și sulfiții în concentrații mai mari de 10 mg/kg sau 10 mg/litru în echivalent SO2 total care trebuie calculați pentru produsele gata pentru consum.

 

13.Lupin și produse derivate;

 

14.Moluște și produse derivate.

 

La această listă se adaugă produsele obținute din cele de mai sus, în măsura în care procesul la care sunt supuse nu e probabil a crește nivelul de alergenicitate estimat de autoritate pentru produsul de bază din care au fost obținute.

 

Sursă text: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Articol publicat la data de: 08- 05- 2019

 

Read More