iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Acidul uric este un produs final de metabolism, hiperuricemia (valori crescute ale acidului uric) putând apărea ca urmare a unei perturbări metabolice, prin creșterea producției de urat, a reducerii eliminării de urat din organism sau a unei combinații dintre cele două.

Un rol important la persoanele predispuse genetic îl are consumul crescut de alimente bogate în proteine și consumul de alcool.

Cea mai frecventă formă este hiperuricemia asimptomatică, care, așa cum sugerează numele, nu se asociază cu manifestări clinice, fiind diagnosticată întâmplător la analize de rutină.

Termenul de gută se referă la manifestări articulare și viscerale, acestea apărând doar la o mică parte din cazurile de hiperuricemie prin depunerea uratului la nivelul țesuturilor.

Formele clinice pe care le poate lua guta sunt criza acută de gută (artrită acută gutoasă) sau gută cronică – manifestată prin afectarea articulară cronică, apariția tofilor gutoși (tumorete mici superficiale alb-gălbui, nedureroase, cel mai frecvent localizate pe degete, dosul mâinilor, palme, cot, picioare – mai ales la nivelul degetului mare, genunchi), afectare renală.

Pentru scăderea riscului de gută se recomandă efort fizic regulat, în limita toleranței personale și scădere în greutate la persoanele cu exces ponderal (-1.5-2.5 kg/lună, prin dietă echilibrată).

Principalele alimente care trebuie evitate sunt carnea de animal tânăr, organe, vânat, fructe de mare, anșoa, scrumbii, sardine, hering, crap, somn, evitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb cu conţinut ridicat de fructoză și de alcool.

Se recomandă ca principalele surse de proteine să fie reprezentate de lactate cu conţinut redus de grăsimi, ouă, proteine de origine vegetală (fasole boabe, mazăre, soia, linte, năut, cereale integrale), cu asigurarea unui aport bogat de legume și fructe.

Tratament medicamentos se urmează numai la indicația medicului.

Sursă text: Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Constipația cronică influențează activitatea cotidiană.

Pentru ca afecțiunea să fie considerată cronică, constipația trebuie să fie prezentă în ultimele 3 luni, cu debut cu cel puțin 6 luni înaintea diagnosticului (conform criteriilor Comitetului Internațional ROMA IV).

Dieta bogată în fibre alimentare crește volumul bolului fecal și reduce timpul tranzitului intestinal determinând normalizarea frecvenței scaunelor la persoanele care suferă de constipație cronică.

Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natură vegetală, nedigerabile și neabsorbabile, în totalitate, prin mucoasa intestinală.

Fibrele se găsesc într-o varitate mare de alimente:

  • fructe (precum mere, pere, citrice, piersici, fructe de pădure, ananas, prune uscate, struguri)
  • legume (fasole verde, varză, broccoli, salată verde, conopidă, morcovi, roșii, dovlecel, castraveți, spanac)
  • leguminoase (fasole boabe, mazăre, linte)
  • cereale integrale (pâine neagră, tărâțe, germeni de grau, cereale pentru micul-dejun, orez brun)
  • migdale, alune, nuci, semințe.

Sorbitolul și fructoza prezente în alimente precum mere, pere, piersici, nectarine, caise, cireșe, struguri, stafide, nuci au de asemenea un rol benefic în constipație.

Necesarul de fibre este de 20-35 g/zi, recomandându-se ca dieta să includă 5-7 porții de fructe și de legume (1 porție = 1 ceașcă legume cu frunze precum salată verde, ½ ceașcă pentru alte legume, ½ ceașcă suc de legume, 1 fruct mediu precum mar, para, piersica cam de mărimea pumnului, ¼ ceașcă fructe uscate, ¼ ceașcă suc de fructe), zilnic, la care se adaugă cereale integrale.

Se recomandă ca asigurarea aportului de fibre alimentare să se facă din surse cât mai variate.

Aportul crescut de fibre poate duce la balonare, problemă care poate fi evitată prin creșterea treptată a aportului de fibre în funcție de toleranță și eficacitate.

Fibrele alimentare prezintă și alte beneficii precum scăderea colesterolului “rău” (LDL-colesterol), atenuarea creșterii glicemiei după masă, scăderea riscului de boală cardiovasculară și diabet zaharat tip 2, menținerea florei bacteriene intestinale normale, detoxifiere, scăderea riscului de cancer colonic.

Alte măsuri utile în constipația cronică sunt hidratarea adecvată și evitarea sedentarismului.

Când constipația se asociază cu anemie, scădere în greutate, dureri abdominale sau dacă instalarea constipației este recentă se recomandă evaluare gastroenterologică.

Sursă text: Dr. Spanu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Ce sunt antioxidanții?

Antioxidanții sunt agenți care previn stresul oxidativ și neutralizează radicalii liberi.

Radicalii liberi sunt responsabili de îmbătrânirea prematură și au rol în apariția bolilor cardiovasculare, a cancerelor, bolii Alzheimer, degenerării maculare, cataractei.

Stresul oxidativ reprezintă un dezechilibru al mecanismelor complexe de oxido-reducere de la nivel celular care contribuie la moartea celulară.

Cum ne ajută antioxidanții?

Antioxidanții sunt compușii care ne protejează de îmbătrânirea prematură și sunt produși în mod natural în corp, în timp ce alții provin din dietă.
Cei mai frecvenți dintre antioxidanții alimentari sunt beta-carotenul și alți carotenoizi înrudiți (mulți cu activitate de vitamina A), diverse forme de vitamina E, vitamina C.

Beta-carotenul, un precursor al vitaminei A, este unul dintre cei mai puternici antioxidanți proveniți din alimentație.

Acesta se găsește în vegetale verzi precum spanac, salată verde, varză, broccoli, vegetale galbene și portocalii precum lămâi, portocale, grepfrut, piersici, caise, mango, morcovi.

Vitamina E este formată din tocoferoli și tocotrienoli.

Tocoferolii protejează membranele celulelor de oxidare. Tocotrienolii sunt antioxidanți mai puternici decât tocoferolii, însă aceștia se asimilează greu și sunt eliminați rapid din organism. Datorită absorbției foarte bune de la nivel tegumentar, sunt folosiți în produse de îngrijire a pielii.

Vitamina E se găsește mai ales în uleiuri vegetale (ulei de germeni de grâu, floarea-soarelui, rapiță, șofrănel, porumb, soia), semințe, nuci, migdale, alune, alune de pădure, cereale integrale, vegetale frunzoase.

Vitamina C – prezintă rol antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi de oxigen și a proteazelor. Se găsește în cantități mari în fructele proaspete (mai ales citrice), ardei gras, broccoli, legume verzi frunzoase.

Alți compuși cu rol antioxidant sunt reprezentați de:

  • seleniu (carne, ouă, oleaginoase)
  • zinc (carne, pește, organe, gălbenuș de ou)
  • licopen (roșii, pepene verde, papaya)
  • luteină (spanac, sfeclă, andive)
  • coenzima Q10 (peste gras, vită, pui, semințe și nuci, uleiuri vegetale)
  • polifenoli (cafea, ceai verde, resveratrolul din coajă strugurilor, coacăze).

Astfel, fructele și legumele sunt surse importante de antioxidanți – vitamine C, E, carotenoizi, polifenoli, minerale și sunt extrem de valoroase în alimentația unei persoane.

Suplimentarea dietei cu vitamine și alte produse din comerț nu este necesară și recomandată pentru majoritatea adulților.

Este de dorit ca sursa acestor compuși să fie o dietă sănătoasă, echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, din surse cât mai variate.

 

Sursă text: Dr. Spânu Irina – Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Intoleranța alimentară este adesea condiționată de cantitatea alimentului ingerat. Persoanele cu intoleranță alimentară pot manifesta simptome decât dacă ingeră o cantitate mare din alimentul respectiv sau dacă consumă prea des acel aliment.

Care sunt substanțele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranțe alimentare?
Găsești informații detaliate în articolul de mai jos.

Alergiile alimentare reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar, ca urmare a ingestiei unui aliment sau aditiv alimentar.

Spre deosebire de intolorența la un aliment sau de intoxicația alimentară, alergiile implică o reacție a sistemului imunitar. În acest caz, organismul reacționează la ingestia unui aliment (alergen), declanșând o serie de mecanisme de apărare.

Substanțele sau produsele care pot cauza alergii sau intoleranțe alimentare sunt:

1. Cereale care conțin gluten: grâu, secară, orz, ovăz, grâu spelt, grâu dur sau hibrizi ai acestora și produse derivate, exceptând:

a) siropurile de glucoză obținute din grâu, inclusiv dextroză;

b) maltodextrine obținute din grâu;

c) siropurile de glucoză obținute din orz;

d) cerealele utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

2. Crustacee și produse derivate;

3. Ouă și produse derivate;

4. Peste și produse derivate, exceptând:

a) gelatină de pește folosită ca substanță suport pentru preparatele de vitamine sau de carotenoide;

b) gelatină de pește sau ihtiocolul folosit(a) la limpezirea berii sau a vinului.

5. Arahide și produse derivate;

6. Soia și produse derivate, exceptând:

a) uleiul și grăsimea de soia rafinate complet;

b) amestecuri naturale de tocoferoli (E306), tocoferolul D-alfa natural, acetatul de tocoferol D-alfa natural, succinatul de tocoferol D-alfa natural, obținuți din soia;

c) fitosterolii și esterii de fitosterol derivați din uleiuri vegetale, obținuți din soia;

d) esterul de stanol vegetal fabricat din steroli de ulei vegetal, obținuți din soia.

7. Lapte și produse derivate (inclusiv lactoză), exceptând:

a) zerul utilizat pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă;

b) lactitolul.

8. Fructe cu coajă lemnoasă: migdale (Amygdalus communis L.), alune de pădure (Corylus avellana), nuci (Juglans regia), nuci Caju (Anacardium occidentale), nuci Pecan [Carya illinoinensis (Wangenh.) K. Koch], nuci de Brazilia (Bertholletia excelsa), fistic (Pistacia vera), nuci de macadamia și nuci de Queensland (Macadamia ternifolia), precum și produse derivate, exceptând fructele cu coajă utilizate pentru fabricarea distilatelor sau a alcoolului etilic de origine agricolă.

9. Țelina și produse derivate;

10.Muștarul și produse derivate;

11.Semințe de susan și produse derivate;

12.Dioxidul de sulf și sulfiții în concentrații mai mari de 10 mg/kg sau 10 mg/litru în echivalent SO2 total care trebuie calculați pentru produsele gata pentru consum.

13.Lupin și produse derivate;

14.Moluște și produse derivate.

La această listă se adaugă produsele obținute din cele de mai sus, în măsura în care procesul la care sunt supuse nu e probabil a crește nivelul de alergenicitate estimat de autoritate pentru produsul de bază din care au fost obținute.

 

Sursă text: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

 

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Cancerul colorectal este al treilea cel mai cunoscut tip de cancer la nivel mondial!

Recent, a fost raportată o creștere semnificativă a incidenței cancerului colorectal la persoanele cu vârsta mai mică de 50 de ani. Cel mai frecvent simptom prezentat al cancerului colorectal, la pacienții din această grupă de vârstă, a fost durerea abdominală.

În comparație cu alte grupe de vârstă, acești pacienți, mai tineri, au avut cel mai mic procent de simptomatologii, cum ar fi:

  • sângerare rectală
  • anemie
  • modificarea obiceiurilor intestinale
  • diaree

Cancerul colorectal este o afecțiune ce poate fi provocată de mai mulți factori, dar care poate fi și prevenită. Factorii genetici, expunerile de mediu, dietele drastice și condițiile inflamatorii ale tractului digestiv sunt toate implicate în dezvoltarea cancerului colorectal.

Depistarea precoce a acestuia împreună cu programele de screening este esențială. Metode de prevenție pe care le poți aplica:

  • Adoptă un stil de viață activ și redu sedentarismul; sunt studii care susțîn legătură dintre sedentarism și riscul crescut de cancer colorectal. Se recomandă ca adulții să efectueze cel puţin 150 minute de exerciții fizice de intensitate moderată pe săptămâna
  • Menține-ți greutatea normală și redu excesul ponderal, printr-un stil de viață sănătos și activ
  • Redu țesutul adipos din jurul taliei (grăsime abdominală), care este asociat cu obezitatea viscerală și implicit cu riscul mai mare pentru anumite boli, inclusiv cancerul
  • Consumă multe fructe, legume, alimente bogate în fibre; redu consumul de carne roșie și carne procesată, despre care studiile arată creșterea riscului de cancer colorectal
  • Redu consumul de alcool și evită fumatul, inclusiv fumatul pasiv.

Pe lângă adoptarea unui stil de viață sănătos, sunt recomandate o serie de teste de screening, pentru depistarea precoce a eventualelor celule canceroase:

• Testarea sângelui sau a hemoragiilor oculte din fecale: la fiecare 2 ani

• Colonoscopie: la fiecare 10 ani (în funcție de constatări)

• Sigmoidoscopie flexibilă: la fiecare 10 ani, plus teste din fecale la fiecare 2 ani.

Se pune accentul pe practicile de screening, astfel încât cancerul de colon să poată fi detectat chiar înainte de a începe să provoace simptome.

În cazuri mai avansate simptomele care își fac simțită prezența sunt :

  • anemie cu deficit de fier
  • sângerare rectală
  • dureri abdominale
  • modificarea obiceiurilor intestinale
  • obstrucție sau perforație intestinală

Dacă prezinți cel puțin unul dintre aceste simptome ale cancerului de colon, îți recomandăm să te prezinți la medic pentru investigațiile de rigoare.

Pentru pacienții cu polipi premaligni sau alte rezultate anormale de screening, colonoscopia este obligatorie.

Statisticile au arătat că tumorile pe partea dreaptă sunt mai susceptibile să sângereze și să provoace diaree, în timp ce tumorile pe partea stângă sunt de obicei detectate mai târziu și pot apărea ca o obstrucție a intestinului.

Este important să știi să identifici aceste simptome și să observi cât de des se repetă. În acest fel, poți detecta la timp cancerul de colon.

Sursă : Medscape

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Ficatul gras non-alcoolic (FGNA) reprezintă spectrul afecțiunilor hepatice prin infiltrarea grasă a ficatului (peste 5% din hepatocite – steatoză). Injuria hepatocitară se evidențiază prin: steatoză, necroză focală și inflamație (steatohepatita non-alcoolică – FGNA), distrugerea celulelor hepatice cu evoluție spre fibroză și ciroză.

Se estimează că, la momentul actual, în lume există aproximativ 1 miliard de persoane care prezintă ficat gras non-alcoolic.

Patogeneză FGNA este complexă și este incomplet elucidată până în prezent.

La ora actuală se consideră că mecanismul injuriei hepatocitare din cardul ficatului gras non-alcoolic este rezultatul unor agresiuni survenite simultan, în principal de la nivelul țesutului adipos și al intestinului (microfloră intestinală).

Insulino-rezistența (IR) este definită că inabilitatea insulinei de a transporta glucoză la nivelul celulelor țintă.
Pacienții cu ficat gras non-alcoolic prezintă insulino-rezistență hepatică, musculară și la nivelul țesutului adipos, ceea ce face ca insulino-rezistența să joace un rol major în patogeneză FGNA.

 

Cum se stabilește diagnosticul de ficat gras non-alcoolic?

Diagnosticul de ficat gras non-alcoolic este dat de : examenul clinic, analize medicale, determinările biologice și ecografice a steatozei hepatice. Pentru diagnosticul de steatoză hepatică non-alcoolică (SHNA) se folosește determinarea Fibromax.

Fibromax reprezintă o analiză medicală de laborator, în care sunt combinate următoarele 5 teste neinvazive și care oferă un serviciu complet de diagnosticare hepatică dintr-o singură probă de sânge:

Fibrotest : evaluează gradul fibrozei hepatice – fibroza reprezintă o cicatrice difuză a ficatului apărută că o reacție la atacul virusului, grăsimilor sau alcoolului.
Actitest : evaluează activitatea ficatului provocată de virus – inflamația din hepatitele virale cronice B și C.
Steatotest : evaluează supraîncărcarea în grăsime, respectiv gradul de steatoză hepatică – steatoza : acumularea de grăsime în ficat provocată de anomalii ale metabolismului numită în mod curent „ficat gras”.
Nashtest : evaluează inflamația pentru bolile metabolice : diabet zaharat, exces ponderal, dislipidemie, rezistența la insulină și prezența steatohepatitei non-alcoolice la pacienții cu aceste boli cronice.
Ashtest : evaluează inflamația ficatului provocată de alcool.

Evenimentele cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate la pacienții cu steatoză hepatică non-alcoolică. Acestea sunt urmate de mortalitatea legată de malignitate și abia apoi mortalitatea legată de bolile de ficat.

Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de transplant hepatic în SUA. Alte cauze frecvente, mai des întâlnite decât aceasta sunt:  infecția cu virus C (HCV) și boală alcoolică a ficatului.
Este de așteptat ca steatoza hepatică non-alcoolică ca în următorii ani să devină indicația principală.

Tratamentul se bazează pe modificarea stilului de viață, scăderea în greutate prin diminuarea grăsimii viscerale. În cazuri atent selecționate se recomandă terapia farmacologică.

Sursă text:
Dr. Filip Marilena Iuliana – medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Despre infecția cu Helicobacter pylori

Infecția cu Helicobacter pylori apare atunci când un tip de bacterie Gram negativă, numită Helicobacter pylori, infectează stomacul. Acest lucru se întâmplă de obicei în copilărie.
O cauză comună a ulcerelor peptice o reprezintă infecția cu această bacterie și poate fi prezentă la mai mult de jumătate din populația lumii.

Cauzele infecției

În timp ce modul exact de transmiterenu este cunoscut, se pare că este răspândită de la o persoană la altă prin salivă. De asemenea, Helicobacter pylori are potențialul de a fi răspândit prin contact direct cu voma sau fecalele persoanei infectate.

Igiena personală este, de asemenea, foarte importantă deoarece spălarea neadecvată a mâinilor poate fi potențială sursă de infecție.

Simptome

Majoritatea persoanelor infectate cu Helicobacter pylori nu vor prezenta de regulă semne sau simptome. Nu este clar de ce se întâmplă acest lucru, dar este posibil ca unii oameni să se nască cu mai multă rezistență la efectele nocive ale acestei bacterii.

Simptome ce pot fi asociate totuși cu infecția:

  • durere abdominală sau arsuri (durerea abdominală este mai gravă atunci când stomacul este gol);
  • greață;
  • pierderea poftei de mâncare;
  • balonare;
  • pierdere în greutate neintenționată;
  • dificultate la înghițire.

Adresează-te unui medic gastroenterolog dacă prezinți dureri abdominale servere sau persistente, scaune și vărsături sângeroase sau negre. Aceste simptome sunt comune și pot fi cauzate inclusiv de alte afecțiuni, de aceea este importantă stabilirea unui diagnostic.

Factori de risc

Helicobacter pylori este de regulă dobândit în copilărie. Factorii de risc pentru infecția cu Helicobacter pylori sunt legați de condițiile de viață din copilărie, cum ar fi:

  • condiții aglomerate de trai – ai un risc mai mare de infecție dacă locuiești într-o casă cu mai multe persoane, printre care poate fi și o persoană infectată;
  • lipsa apei curate – o alimentare fiabilă de apă curată, curgătoare ajută la reducerea riscului de infecție cu Helicobacter pylori.

Depistarea infecției

Test de sânge

Analiza unei probe de sânge poate releva dovezi ale unei infecții active sau anterioare cu această bacterie în corpul tău.
Cu toate acestea, testul din materii fecale este mai concludent pentru detectarea infecțiilor active cu această bacterie în comparație cu testul de sânge.

Test din materii fecale

Un test de laborator numit Antigen Helicobacter pylori caută proteine ​​străine (antigene) asociate cu infecția de Helicobacter pylori în scaun.

Endoscopie

Endoscopia digestivă superioară (EDS) se realizează în timp ce pacientul se află întins pe partea stângă. După poziționare, în absența contraindicațiilor, se efectuează anestezia locală faringiană prin pulverizarea a 2-3 pufuri cu soluție de lidocaină 10%. O protecție bucală din plastic este plasată între dinți pentru a preveni deteriorarea dinților și a endoscopului.

Se recoltează un mic fragment de mucoasă gastrică afectată pentru detecția enzimei urează în piesa biopsică care evidențiază prezența Helicobacter pylori. Rezultatul se eliberează în maxim 15 minute.

Tratament

Infecțiile cu Helicobacter pylori sunt tratate de obicei cu cel puțin două antibiotice diferite simultan, pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor ce au rezistență la un anumit antibiotic.
De asemenea, specialistul gastroenterolog  va recomanda un medicament care suprimă acidul, pentru a ajuta vindecarea mucoasei stomacului.

La cel puțin patru săptămâni după tratament, specialistul gastroenterolog poate recomanda repetarea testului. Dacă testele arată că tratamentul nu a reușit, puteți repeta o altă rundă de tratament, însă de data aceasta o combinație diferită de antibiotice.

Sursă : mayoclinic.org

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Se consideră că atât masca N95 (FFP2), cât și masca chirurgicală medicală pot proteja eficient utilizatorul împotriva noului coronavirus, în condițiile unei utilizări corespunzătoare.

Din punct de vedere structural, stratul de filtrare al acestor două modele de măști (N95 și masca chirurgicală medicală) este fabricat din fibre nețesute. Aerul respirabil nu este obturat și poate trece ușor prin materialul filtrului.

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

Noul coronavirus se răspândește cel mai frecvent de la persoană la persoană, dar se poate transmite și prin intermediul suprafețelor contaminate, atunci când o persoană atinge cu mâna suprafețele contaminate și își duce ulterior mâna la nas, gură sau ochi. Din această cauza, pentru limitarea răspândirii, se recomanda ca suprafețele să fie dezinfectate corect, utilizând produse capabile să distrugă coronavirusul de pe aceste suprafețe.

Se pare că noul coronavirus, care s-a răspândit rapid în întreaga lume, este capabil să supraviețuiască pe suprafețe, departe de celulele vii de care are nevoie pentru a se reproduce, până la 72 de ore. Rezistența acestuia depinde de tipul de suprafață.

Conform unui studiu, coronavirusul rezistă pe suprafețele de plastic până la 3 zile, iar pe cele metalice pentru o perioadă mai scurtă.

Rinovirusurile, care provoacă răceli comune, pot supraviețui pe pielea umană ore întregi, motiv pentru care strângerea mâinilor cu cineva afectat de o răceală este o modalitate de a contacta virusul.

Virusurile gripei rămân infecțioase până la 48 de ore de la aterizarea lor pe suprafețe neporoase, cum ar fi oțelul inoxidabil sau plastic, de exemplu plasticul de la tastaturile computerului.

Un studiu din 2011 a descoperit că virusul gripal H1N1, care a cauzat pandemia din 2009, poate rezista pe sticlă, oțel inoxidabil, plastic și aluminiu până la 48 de ore, dar în majoritatea cazurilor a dispărut după 9 ore.

Atât virușîi reci, cât și gripa, supraviețuiesc pentru perioade mult mai scurte pe suprafețe poroase, cum ar fi pânză, hârtie sau țesut, până la 4 ore.

Virusurile acoperite de înveliș exterior de natură proteică numit pericapsida sau anvelopă virală, nu supraviețuiesc prea mult în afara unei celule vii. Pe suprafețe, lumina, căldura și uscăciunea din jur descompun acest înveliș, ucigând virusul.

Suprafețele poroase îndepărtează umezeala de virușii care aterizează pe ele, accelerând distrugerea învelișului. Majoritatea rinovirusurilor au astfel de anvelope virale, la fel și unele virusuri gripale. Norovirusul nu prezintă o astfel de anvelopă virală, ceea ce ii permite să reziste mai mult în mediu.

Potrivit unui studiu publicat în New England Journal of Medicine, pe material plastic, după 8 ore, doar 10% din particulele virusului s-au găsit pe această suprafață, dar virusul a devenit nedetectabil după 72 de ore. Pe oțel inoxidabil, procentajele au început să scadă după doar 4 ore, devenind nedetectabil după aproximativ 48 de ore. Pe cupru și carton, virusul a fost nedetectabil după 8 ore respectiv 48 de ore.

Cu cât sunt mai puține particule de virus pe o suprafață, cu atât sunt mai mici șansele ca cineva care atinge acea suprafața să se infecteze.

“Pentru a se infecta, oamenii trebuie să contacteze virusul imediat ce acesta ajunge pe anumite suprafețe. Infectarea nu se întâmplă prin piele, ci prin atingerea mâinilor infectate duse la nas, ochi și gură, unde intră în corp prin membranele mucusului”, a spus Ross McKinney, director științific al Asociației Americane a Colegiilor Medicale.

Deoarece virusul care provoacă boala Covid-19, la fel ca și alți microbi este atât de rezistent, spălatul pe mâini imediat după atingerea suprafețelor pe care cineva infectat ar fi putut să le atingă, este prima linie de apărare împotriva acestui nou și foarte periculos virus.

Sursă text: StatNews.com

 

iulie 16, 2021 by admin 0 Comentarii

12 societăți medicale și asociații profesionale ale pacienților au colaborat la elaborarea unui complex „Ghid destinat pacienților cu diabet în perioada pandemiei Covid 19”.

Întreg materialul este verificat de diabetologi și specialiști renumiți, existând o secțiune cu surse sigure de informare pentru persoanele cu diabet.

Ghidul conține sfaturi competente în ceea ce privește ce are de făcut o persoană cu diabet în pandemie (controlul glicemiilor, relația cu medicul, tratament, complicațiile diabetului) și zeci de răspunsuri la întrebările pacienților.

Persoanele care trăiesc cu un diagnostic de boală cronică, inclusiv pacienții cu diabet zaharat, se numără printre categoriile vulnerabile în fața Covid-19, putând dezvolta forme severe ale bolii.

Pentru persoanele care trăiesc cu diabet zaharat, actualul context epidemiologic determinat de pandemia cu noul coronavirus produce o stare de anxietate intensă, dincolo de diagnosticul pe care îl au deja. Drumul la farmacie, asigurarea accesului continuu la tratament, dar și la servicii medicale sunt toate aspecte esențiale și necesare pentru un management optim al diabetului zaharat.

CE SUNT CORONAVIRUSURILE?

Coronavirusurile fac parte dintr-o familie de virusuri care determina infecții la om și animale, respectiv la păsări și mamifere cum ar fi cămilele, câinii, liliecii. Coronavirusurile pot determina zoonoze, boli care se transmit de la animal la om. Aceste virusuri pot determina la om afecțiuni care variază de la o răceală comună, până la unele mai severe și chiar boli respiratorii fatale, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (determinat de virusul MERS-CoV) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).

CE ESTE SARS-COV-2 (NOUL CORONAVIRUS)?

Este un coronavirus nou, identificat pentru prima oară în decembrie 2019 într-un focar de pneumonie din China (Orașul Wuhan, provincia Hubei), care nu a fost identificat anterior la om. Face parte din familia Coronaviridae, alături de virusurile care determină Sindromul Respirator Acut Sever (SARS) și Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora.

CE ESTE COVID-19?

COVID-19 este boală cauzată de noul coronavirus, identificat pentru prima dată în decembrie 2019, în orașul Wuhan, China. Pe 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia de COVID-19.

EPIDEMIE VERSUS PANDEMIE

Epidemie – cazuri noi multe, apărute în mod neașteptat, care se răspândesc în mod activ, afectând un număr mare de persoane, într-o anumită regiune, pe o durată definită de timp.

Pandemie – este o epidemie determinată de un virus sau agent microbian nou apărut, față de care populația nu are niciun fel de imunitate, iar boala cuprinde mai mult de o țară sau de un continent. COVID-19 reprezintă o amenințare gravă la adresa sănătății publice, iar situația epidemiologică este extrem de dinamică, cu schimbări zilnice sau chiar de la oră la oră.

CARE SUNT SIMPTOMELE ASOCIATE COVID-19?

Cele mai frecvente simptome:

»Febră
»Tuse
»Dificultăți de respirație
»Pierderea sau atenuarea unor simțuri (gustul, mirosul).
»Senzație accentuată de oboseală

Simptomele mai puțin frecvente:

»Pierderea apetitului
»Durere în gât
»Senzație de amețeală
»Durere de cap
»Diaree
»Greață sau senzație de vomă

O parte dintre aceste simptome sunt similare cu cele asociate unei răceli sau gripei.

Pentru confirmarea diagnosticului de COVID-19 este necesară testarea, întrucât multe dintre simptomele asociate COVID-19 pot fi asociate și altor tipuri de infecții respiratorii (răceală – determinată de alte virusuri respiratorii, inclusiv alte tipuri de coronavirusuri, gripă – determinată de diferite tipuri de virusuri gripale).

MĂSURI DE PREVENȚIE RECOMANDATE

Prevenția este singura modalitate care poate limita răspândirea infecției. Mai exact, Organizația Mondială a Sănătății recomandă:

– Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde;

– Acoperirea nasului și a gurii cu o mască sau măcar folosirea unui șervețel de unică folosință, în caz de tuse, cu aruncarea șervețelului după utilizare și spălarea obligatorie a mâinilor;

– Evitarea contactului cu persoanele care au semne de afecțiuni respiratorii;

– Contactarea medicului de familie în caz de febră, tuse sau dificultăți de respirație.
CARE SUNT CATEGORIILE DE POPULAȚIE CELE MAI VULNERABILE ÎN FAȚA COVID-19?

COVID-19 este o boală infecțioasă nouă, iar informațiile cu privire la factorii de risc pentru o formă severă a bolii sunt limitate, pentru moment.

Următoarele categorii sunt mai vulnerabile în fața COVID-19 și pot dezvolta forme severe ale bolii:

Persoanele din categoria de vârstă 65+;

Persoanele care trăiesc cu un diagnostic de boală cronică, mai ales dacă această boală cronică nu este controlată optim, cum ar fi pacienții care trăiesc cu diabet zaharat;

RISCUL COVID-19 LA PACIENȚII CU DIABET ZAHARAT

Un raport publicat la data de 3 aprilie 2020 de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a examinat comorbiditatile prezente la un grup de 7.162 persoane diagnosticate cu COVID-19 în Statele Unite în perioada 12 februarie – 28 martie 2020.

Pe primul loc că frecvență în cohorta generală s-a situat diabetul zaharat (10,9%), urmat de bolile pulmonare cronice (9,2%) și bolile cardiovasculare (9%).

Diabetul zaharat este cea mai frecvență comorbiditate la pacienții care au necesitat spitalizare în secții non-TI (24%) și în secții de TI (32%).

Datele raportate din China arată că diabetul zaharat este prezent la 16,2% dintre pacienții cu forme severe de COVID-19 și la 26,9% dintre cei care au necesitat internare pe secții de TI, ventilare mecanică sau care au decedat.

În Italia s-a raportat o frecvență de 33,9% a diabetului zaharat în rândul pacienților decedați prin COVID-19.

În România, până la data de 2 aprilie 2020, au fost înregistrate 114 decese din care 22,8% au fost pacienți care au avut diabet zaharat.

Aceste date trebuie interpretate în contextul prevalenței diabetului zaharat la nivel naţional (11,6% conform studiului PREDATORR), dar arată faptul că pacienții cu diabet zaharat prezintă un risc crescut pentru formele severe de COVID-19.

Mecanismele prin care diabetul zaharat conferă un risc crescut pentru formele severe de boală sunt dependente, că și în cazul altor boli infecțioase, de prezența mai multor elemente printre care și hiperglicemiei persistente.

De asemenea, prezența unor complicații cronice asociate diabetului cum sunt bolile cardiovasculare sau boala cronică de rinichi, pot contribui la creșterea riscului.
Nu există în prezent recomandări specifice pentru managementul pacienților cu diabet zaharat în prezența infecției cu COVID-19, dar având în vedere posibilitatea unei evoluții mai severe și nefavorabile, se vor aplică recomandările pentru tratamentul pacienților cu DZ spitalizați, inclusiv a pacienților în stare critică

RECOMANDĂRILE FEDERAȚIEI ROM NE DE DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Recomandări specifice pentru persoanele cu diabet zaharat oferite de Federația Română de Diabet:

– Reduceți numărul de persoane cu care intrați în contact;

– Evitați contactul cu persoanele suspecte de infecții respiratorii acute;

– Reduceţi deplasările, reduceți timpul petrecut în afara casei, pentru cumpărături urgențe desemnați o singură persoană;

– Curățați suprafețele cu care vin în contact mai multe persoane cu dezinfectanți pe baza de clor sau alcool;

– Nu utilizați împreună cu alte persoane aceeași veselă, aceleași haine sau prosoape;

– Evitați să vă atingeți fața, ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate sau nedezinfectate;

– Spălați-vă foarte des pe mâini cu apă și săpun (minimum 20 secunde) și NEAPĂRAT ÎNAINTEA UTILIZĂRII GLUCOMETRULUI ȘI A INJECTĂRII DE INSULINĂ SAU A ALTEI MEDICAȚII INJECTABILE;

– Utilizați măștile de protecție în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau vă aflați în apropierea altor persoane necunoscute;

– Pentru protecția celor din jur, dacă stranutati sau tușiți, indiferent de cauză, acoperiți-vă cu un șervețel gura și nasul sau strănutați în pliul cotului;

– Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice, decât în cazul în care vă prescrie medicul;

– Mențineți legătura cu specialistul diabetolog și cu medicul de familie pentru planificarea vizitei/ prescrierii rețetei și stabilirea metodei prin care ajungeți în posesia rețetei/ medicației;

– Asigurați-vă că aveți suficientă medicație (3 luni) și destule teste de monitorizare ale glicemiei pentru a nu exista întreruperi în administrare.

Nu doar medicația pentru diabet trebuie asigurată, ci și cea adresată altor boli, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, hiper/hipotiroidismul etc.;

– Dacă în această perioada există probleme în aprovizionarea farmaciilor cu medicația antidiabetică, rugați medicul diabetolog să vă recomande o medicație de înlocuire, care vi se potrivește;

– Controlul glicemic este foarte important, deci încercați să respectați recomandările de stil de viață și medicație;

– Respectați recomandările de dietă. Asigurați-vă că aveți provizii rezonabile de fructe, legume congelate (în lipsa celor proaspete), nuci, iaurt etc.;

– Dormiți cel puțîn 7-8 ore pe noapte;

– Faceți activitate fizică ÎN CASĂ (gimnastică, dans, plimbare în curtea proprie, NU LA SALA);

– Asigurați-vă că puteți controla și trata hipoglicemia (zahăr la îndemana);

– Fiți pregătiți pentru posibilitatea autoizolarii / carantinei / îmbolnăvirii: asigurați-vă necesarul pentru câteva săptămâni, gândiți-vă și pregătiți necesarul de lucruri personale;

– Faceți o listă cu: persoanele de contact din familie, medicul de familie, medicul diabetolog, tratamentul urmat și medicația pentru a fi disponibile în caz de urgență;

– Faceți o listă cu pașii de urmat și numerele de telefon la care să sunați în caz de îmbolnăvire:

»Medic de familie

»Medic diabetolog

Dacă locuiți singur, asigurați-vă că la nevoie aveți o persoană de încredere care să vă ajute. Apelați inclusiv la organizații de voluntari (informații la medicul de familie, Direcțiile Județene de Sănătate Publică, primărie).

EXPERIENȚA PERSOANEI CARE TRĂIEȘTE CU DIABET ÎN TIMPUL PANDEMIEI CU NOUL CORONAVIRUS

Întrebările pacienților și răspunsurile specialiștilor.

Întrebări generale:

? Dacă am diabet și contractez virusul, mor?

Nu. Panica creată de acest virus afectează întreaga populație, nu doar persoanele care prezintă și alte afecțiuni. Dacă o persoană cu diabet intră în contact cu acest virus, nu înseamnă că infecția este iremediabilă. Șansele de supraviețuire depind de la persoană la persoană. Ce trebuie să facă pacientul este să își urmeze în continuare tratamentul și să aibă grijă la glicemii.

? Există mai multe decese în rândul pacienților cu diabet zaharat de tip 2. De ce este mai afectată această categorie de pacienți cu acest tip de diabet, având în vedere că vârstă victimelor nu era foarte înaintată?

În general, orice boală acută apărută la o persoană cu diabet, incluzând aici și infecțiile, poate determina dezechilibru glicemic, cu apariția hiperglicemiilor sau chiar și a hipoglicemiilor. Riscul este cu atât mai mare dacă există și complicații ale diabetului: boli cardiace sau renale. De aceea, este foarte important controlul glicemic. În plus, vârsta înaintată și un sistem imunitar deficitar pot contribui la o evoluție severă a COVID-19.

? Se poate obține concediu medical în perioada aceasta pentru a ne feri de îmbolnăvire de COVID-19?

Persoanele angajate la un loc de muncă ce nu permite activitatea de la domiciliu beneficiază de concediu medical doar în condițiile generale date de o boală acută (inclusiv COVID-19) sau de acutizarea unei boli cronice. De asemenea, beneficiază de concediu medical persoanele obligate la carantină instituționalizată sau la autoizolare. Respectarea precauțiilor generale reduc semnificativ riscul de infectare al celor care lucrează și, în consecință, riscul de a transmite boală la alți membri ai familiei, inclusiv copii.

? Având în vedere situația dată, ce medicamente și în ce doze recomandați să fie luate pentru a crește imunitatea persoanelor cu diabet, adulți și copii, în special?

Nu sunt dovezi că unele medicamente sau suplimente cresc imunitatea. Protecția o pot da vaccinurile antigripale și ulterior vaccinul anti-COVID-19. Alimentația sănătoasă, vegetalele, legumele și fructele care aduc vitamine și minerale asigură și o imunitate optimă. Se discută foarte mult despre suplimentarea cu vitaminele C și D, dar nu sunt dovezi certe. Cel mai bine este ca fiecare pacient să discute cu medicul diabetolog sau medicul de familie care îl are în evidență. Recomandările trebuie individualizate.

? Persoanele cu diabet sunt mai expuse la acest tip de virus? Există studii în acest sens?

Nu sunt date care să dovedească că infectarea cu noul coronavirus este mai frecventă la persoanele cu diabet, dar evoluția bolii poate fi mai severă. De aceea, măsurile de prevenție sunt foarte importante.

? Există o legislație ce prevede ca persoanele cu diabet să fie redistribuite la alte activități, fără să fie expuse la contact cu publicul (vânzători, asistente medicale etc.)?

Persoanele cu diabet zaharat care sunt angajate ar putea beneficia de ceea ce se numește schimbarea felului muncii (adică modificarea atribuțiilor) doar în urmă unei reevaluări făcute de către medicul de medicina muncii. Aceste situații sunt reglementate de Codul Muncii și de HG nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătățiilucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare. În absența unui astfel de aviz de la medicina muncii, angajatorul nu este obligat să le redistribuie la alte activități, decât cele din fișa postului.

? Pentru persoanele cu diabet care lucrează în domeniul sanitar ce măsuri există?

Nu există prevederi legislative speciale pentru persoanele cu diabet care lucrează în locuri de muncă în care există risc de contaminare, cum este domeniul sanitar sau al alimentației publice, al serviciilor publice din administrație sau al forțelor de ordine. Utilizarea corectă a echipamentelor de protecție minimizează riscul de infectare cu agenți patogeni, inclusiv noul Coronavirus.

? Cum ar trebui să-și gestioneze alimentația pacientul cu diabet, mai ales dacă este obligat să se miște mai puțin?

Alimentația trebuie să respecte aceleași principii și recomandări pe care persoanele cu diabet le-au discutat cu medicul diabetolog. Dacă activitatea fizică este mai redusă, cantitatea totală de alimente trebuie redusă corespunzător. Este important ca în meniul zilnic să fie incluse vegetale, zarzavaturi, legume, în stare naturală sau minimal gătite, 2-3 fructe, cereale integrale și iaurt. De asemenea, pot fi consumate în cantități moderate carne slabă, brânzeturi slabe, peste și ouă.
? Dacă COVID-19 produce o stare generală de somn, așa cum este în perioada gripei, cum gestionăm glicemiile? Ce se întâmplă cu glicemia atunci când dormi?

În aceste cazuri, probabil este necesară internarea, caz în care controlul glicemic este făcut pe secție.

? Din cauza acestei perioade haotice, multe persoane cu diabet, în ciuda faptului că respectă îndrumările doctorului curant, sesizează un nivel crescut al glicemiilor din cauza stresului. Ce este de făcut ?

Persoanele care se confruntă cu o astfel de situație trebuie să păstreze o gândire rațională. Cel mai important factor din viață unui pacient cu diabet este controlul glicemiei. Pe lângă acest aspect, trebuie urmată o dietă sănătoasă (vezi răspunsul anterior) și trebuie urmat tratamentul indicat. În cazul în care nu există nicio schimbare, pacientul trebuie să apeleze la medicul curant. Numai doctorul poate oferi tratamentul optim.

? Când are glicemia o valoare concludentă ? Dimineața sau seara ?

Valorile glicemice optime sunt între 80-130 mg/dl dimineața înainte de mese și până la 180 mg/dl la 2 ore după mese. Pe tot parcursul zilei, acestea ar trebui să fie valorile glicemice că să putem considera că diabetul este bine controlat. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 necesită mai multe determinări pe zi, pentru că ele trebuie să calculeze doza de insulină pentru fiecare masă, deci trebuie să știe valoarea glicemiei înainte de masă. O valoare bună a Hemoglobinei glicozilate Hba1c (aprox 7%) rezultă în general din valori optime ale glicemiei.

? Cum se ia corect glicemia ?

În diabetul zaharat de tip 1, glicemiile trebuie măsurate dimineața și înainte de mese, uneori la culcare. Aceste glicemii sunt necesare pentru dozarea insulinei administrate înainte de masă și a celei cu acțiune prelungită. Pentru diabetul zaharat de tip 2, tratat cu injecție de insulină cu acțiune prelungită, măsurarea glicemiei se face dimineața și, în funcție de valoarea glicemiei, se ajustează doză de insulină (se crește sau se scade). În cazul diabetului zaharat de tip 2 tratat cu terapie orală sau injectabilă, dar nu insulină, măsurarea glicemiei se poate face mai rar, de câteva ori pe săptămâna, eventual la ore diferite. Importantă este determinarea periodică a hemoglobinei glicozilate.

? Ce fac pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care nu au de unde să își procure medicația ?

Recomandarea este să ia legătură cu medicul curant diabetolog pentru a identifica soluții pentru fiecare situație în parte (imposibilitate de deplasare la cabinet sau lipsa unui anumit medicament etc.).

 

? Dacă nu găsesc medicamentele prescrise la farmacie, cum procedez? Poate medicul să trimită altă rețeta?

Dacă nu găsiți medicamentele prescrise la nicio farmacie, luați legătura cu medicul diabetolog/de familie – după caz. Eliberarea unei noi rețete este posibilă cu condiția anulării primeia.

Există o foarte mare legătură între magneziu și diabetul zaharat, atât cel de tip 1, cât mai ales cel de tip 2. Un nivel scăzut al magneziului în sânge se poate asocia cu o evoluție nefavorabilă a bolii, conducând la apariția neuropatiei diabetice și chiar la creșterea mortalității

O creștere a aportului zilnic de magneziu cu 100 mg este asociată cu o scădere de 19% a riscului de apariție a diabetului zaharat și cu 10% a mortalității. Alimentele bogate în magneziu recomandate sunt cerealele integrale, fasolea, nucile sau legumele cu frunze verzi.

În contextul epidemiologic actual, lipsa unui aport optim de magneziu poate fi un factor de risc atât pentru sănătatea noastră fizică, cât mai ales pentru cea psihică. Este recomandat să suplimentați aportul zilnic de magneziu prin alimentație și medicamente (nu suplimente alimentare). Magneziul ajută la reducerea stresului și anxietății, ducând la o stare de calm și relaxare, inhibă eliberarea cortizolului care contribuie la accentuarea anxietății, depresiei, insomniei și a schimbărilor de dispoziție.

Și nu în ultimul rând, magneziul este esențial persoanelor în vârstă. Deficitul de magneziu poate avea consecințe nefaste în ceea ce privește diabetul zaharat, dar și în accentuarea stresului și scăderea imunității. Suplimentarea cu magneziu la persoanele de vârsta a treia este cu atât mai importantă în contextul actual, cu cât alimentația acestora este departe de a fi una echilibrată și bogată în magneziu.

Starea psihică și fizică a pacientului cu diabet în timpul izolării

Perioada actuală este o perioadă dificilă pentru pacienții cu boli cronice, mai ales din punct de vedere psihologic. Pentru a evita starea de stres și de depresie, persoana cu diabet trebuie să pornească de la ideea că dacă face tot ce i-a recomandat medicul, totul va fi bine. Trebuie păstrată starea de optimism. Atâta timp cât tratamentul necesar este la îndemână, glicemiile sunt ținute sub control, spațiile aglomerate sunt evitate și starea de izolare este respectată, nu ar trebui să apară niciun pericol.

De asemenea, trebuie evitată concentrarea exclusivă pe știri. Timpul acesta liber trebuie văzut că pe o oportunitate de a citi mai mult, de a vedea mai multe filme, seriale, de a ține legătura cu familia, etc.

Iată câteva reguli oferite de psiholog Andreia Mocan de la Centrul de Diabet, Nutriție, Boli metabolice care vă pot ajuta în această pandemie:

1. Nu neglijați comportamentele de auto-îngrijire specifice diabetului: auto-monitorizarea glicemica, urmarea tratamentului, alimentație sănătoasă;

2. Încercați să evitați să vorbiți cu persoanele care vă stresează, pichează sau pun presiune asupra dvs. cu tot felul de informații mai mult sau mai puțin credibile legate de situația actuală;

3. Reduceți timpul dedicat știrilor/emisiunilor/dezbaterilor tv și informațiilor din mediul online despre situația creată de virus. Urmăriți un singur jurnal de știri pe zi și informați-vă din surse sigure (stirioficiale.ro, gov.ro, mae.ro). Acceptați faptul că știrile nu vă vor răspunde la toate întrebările pe care le aveți despre COVID-19;

4. Creați-vă o rutină a programului zilnic și păstrați un stil de viață sănătos;

5. Pentru relaxare, ascultați muzică și puteți chiar să dansați. Terapiile prin muzică și dans și-au dovedit utilitatea în decursul timpului, iar în aceste momente pot fi un bun aliat împotriva plictiselii. În această perioada, instituțiile de cultură autohtone sau internaționale oferă acces gratuit pe platformele lor pentru a putea urmări emisiuni/spectacole/concerte, vizionare de galerii de artă a celor mai importante muzee ale lumii;

6. Uitați-vă la emisiuni recreative și educative, filme și seriale;

7. În aceste momente, când tehnologia este extrem de răspândită, vă puteți găsi un partener virtual cu care puteți comunica. În plus, faceți mișcare în casă sau alte activități relaxante (ex. yoga, pilates, schimb de rețete etc.);

8. Pentru a reduce plictiseala, puteți utiliza, de asemenea, tehnologia pentru a începe un curs de dezvoltare personală sau cursuri educaționale online. Puteți forma un grup de lectură, studiu, discuții etc.;

9. Chiar dacă distanțarea socială este extrem de necesară în aceste momente și nu putem să ne întâlnim cu persoanele apropiate, cu familia sau cu prietenii, din nou, tehnologia ne este un aliat. Este important să menținem aceste relații folosindu-ne de spațiul virtual. Utilizați computerele, telefoanele și diferitele platforme online pe care le aveți pentru a face acest lucru. Deși este necesar să ne distanțăm social unii de alții (ex. fără petreceri, întâlniri), nu trebuie să ne pierdem natura noastră socială și umană;

10. Fiți altruiști și ajutați persoanele din jurul dumneavoastră prin oferirea de sprijin emoțional. Acest lucru se poate face prin ascultarea îngrijorărilor lor, prin repetarea a ceea ce aceste persoane vă spun pentru a le arăta că ați înțeles prin ce trec și prin oferirea de încurajări. Aceste lucruri reprezintă un mecanism eficient în a face față situațiilor dificile;

11. Discutați și explicați clar copiilor și adolescenților situația actuală și ceea ce este necesar că ei să facă. Nu îi lăsați să urmărească foarte multe știri pentru a nu le induce o stare de îngrijorare inutilă. Nu îi speriați, amenințați sau alarmați. Asigurați-le o rutină zilnică și un climat cât mai relaxat;

12. Nu va ignorați emoțiile, ci exprimați-le. Povestiți-vă îngrijorările și nemulțumirile unor persoane de încredere sau începeți să le scrieți într-un jurnal. Nu este nevoie să le recitiți sau să le dați cuiva să le citească. Faptul că le așterneți pe hârtie vă va ajuta să vă faceți ordine în gânduri și emoții;

13. Regândiți pozitiv situațiile neplăcute și observați oportunitățile care vi se oferă (ex. E groaznic să stau în casă = tip de gând negativ care poate fi transformat într-un gând pozitiv de genul: E neplăcut să stau numai în casă, dar nu e cel mai rău lucru. În plus, așa apuc să îmi fac ordine în dulap, să spăl, să citesc, să mă joc cu copiii, etc.);

14. Sunt anumite situații pe care, din păcate, nu le putem controla, însă, putem să le întoarcem în favoarea noastră prin acceptarea lor. Putem încerca să le privim din diferite unghiuri mai optimiste și mai puțin catastrofale. (ex. Nu putem controla virusul, dar ne putem controla comportamentele de auto-îngrijire);

15. Limitați consumul de cofeină, energizante și alcool, deoarece sunt ineficiente pe termen lung și pot accentua stările de agitație și panică;

16. Vorbiți cu un psiholog despre stările dumneavoastră;

17. Stabiliți-vă scopuri și planuri pentru ‘după ce trece Coronavirus’ pentru a avea o perspectivă asupra viitorului;

DIABETUL ȘI BOLILE CARDIOVASCULARE

Diabetul zaharat, în special cel de tip 2, este asociat cu boala cardiovasculară. Creșterea în greutate, nivelul ridicat al trigliceridelor sau al colesterolului sunt factori prezenți atât în diabet, cât și în boală cardiovasculară. Este important de precizat că pot fi luate măsuri pentru a preveni bolile cardiovasculare (de exemplu insuficientă cardiacă) printr-un management optim al bolii, care poate include atât tratament medicamentos, cât mai ales optimizarea stilului de viață. Persoana cu diabet zaharat de tip 2 trebuie să aibă o alimentație sănătoasă, să facă cel puțin o ora de mișcare pe zi și să urmeze tratamentul prescris. Din fericire, există tratamente care pot preveni boala cardiacă la persoană care trăiește cu diabet zaharat de tip 1, dincolo de obținerea controlului glicemic.

SFATURI PRACTICE PE TIMP DE STARE DE URGENȚĂ ȘI NU NUMAI

Cumpărarea alimentelor

-Nu alegeți ambalaje desfăcute, conserve umflate/ruginite/adânc înfundate, borcane crăpate. Asigurați-vă că acestea sunt corespunzător sigilate/închise;

-Nu cumpărați alimente expirate. Refrigerați alimentele proaspete și perisabile cât mai curând posibil;

-Alegeți numai lapte/brânzeturi sau sucuri pasteurizate;

– Evitați alimentele de tip “vrac”, eșantioanele gratuite, de reclamă, deserturile cu creme de ou, alimentele gata preparate din zonele de autoservire, produsele feliate în magazin, înghețatele din tonomatele cu auto-servire.

Sfaturi cu privire la pregătirea alimentelor:

-Nu lăsăți alimentele la temperatura camerei mai mult de 2 ore de la prepararea sau cumpărarea lor; refrigerați-le cât mai curând posibil. Preparatele pe baza de ouă, creme, maioneză nu se lasă nerefrigerate mai mult de o oră;

-Consumați alimentele preparate în cel mult 4 zile de la preparare;

-Nu consumați alimente ce au miros sau gust ciudat;

-Nu mâncați ouă crude sau incomplet preparate. Nu folosiți ouă cu coajă crăpată.

Păstrarea alimentelor în frigider

-Temperatura în frigider trebuie să fie sub 4°C și în congelator de –18°C;

-Schimbați locul alimentelor în frigider, astfel încât alimentele mai vechi să fie mai în față, pentru a putea fi consumate în timp util, iar cele mai proaspete mai în spate. Nu consumați alimente după expirarea termenului de valabilitate;

-Mențineți curățenie perfectă în locurile de stocare a alimentelor;

-Plasați carnea, peștele, puiul crud împachetate, în sertare speciale sau în compartimente diferite față de alimentele deja preparate, astfel încât zeama de carne, dacă apare, să nu vină în contact cu alte alimente.